News Flash:

ALARMANT! Poporul roman la un pas de DISPARITIE

20 Martie 2017
613 Vizualizari | 0 Comentarii
Populatia Romaniei scade vertiginos; numai in luna ianuarie 2017 tara noastra a pierdut aproape 13.700 de locuitori, conform datelor din 17 martie ale INS. In prima luna a acestui an s-au nascut sub 16 mii de copii – cu 4% mai putini comparativ cu ianuarie 2016 – si au decedat aproape 29.000 de persoane, cu 23% mai multe fata de aceeasi perioada a anului trecut. Datele Institutului National de Statistica mai spun ca, la inceputul anului, mortalitatea infantila a crescut semnificativ – cu 31% – si avem astfel cea mai mare rata a mortalitatii infantile din UE.



Conform statisticilor oficiale, la inceputul anului 2016, Romania ocupa locul al saptelea in cadrul Uniunii Europene in ceea ce priveste populatia: cei 19,760 milioane de locuitori ai tarii noastre reprezentau 3,9 la suta din populatia UE. Inaintea noastra se situau Germania, cu un procentaj de 16,1% din populatia UE, Franta – cu 13,1%, Marea Britanie – cu 12,8%, Italia – cu 11,9%, Spania – cu 9,1% si Polonia – cu 7,4%. Din pacate, aproape sigur ca Romania va pierde acest loc onorabil: specialistii estimeaza ca, in viitoarele trei decenii, populatia tarii noastre va scadea dramatic si nu va mai depasi 14-15 milioane de locuitori.



Propaganda ne-a obisnuit cu ideea ca poporul roman locuieste de o eternitate pe aceste meleaguri si ne asigura ca tot asa se va intampla si de aici incolo, „in vecii vecilor, amin!“.



Dar aceasta viziune este doar un cliseu: istoria demonstreaza ca, la fel ca indivizii, si popoarele apar, cresc si se dezvolta, dupa care pornesc pe o panta descendenta, mai mult sau mai putin abrupta. Nici poporul roman nu va face exceptie. Motiv pentru care specialistii Institutului National de Statistica (INS) trag un dramatic semnal de alarma: daca politicienii nu se vor implica in dezvoltarea unor politici demografice coerente, poporul roman risca sa dispara.



Conform cotidianul.ro, nasterea pruncilor, casatoria si moartea sunt etape atat de obisnuite ale vietii, incat rareori le punem intr-o legatura directa cu viitorul natiei. In ciuda acestui fapt, legatura exista: orice modificare a parametrilor care definesc aceste etape va influenta cele mai diverse domenii ale vietii sociale, de la stabilitatea financiara la apararea nationala si de la situatia invatamantului pana la structura sistemului de sanatate si de pensii. Cele mai noi date privitoare la evolutia demografica din Romania sunt cele colectate de specialistii INS in 2016.



Concluziile care rezultata din analiza acestor informatii sunt extrem de ingrijoratoare: de ani buni, tara noastra a intrat intr-un declin demografic tot mai accentuat. Conform datelor oferite de „Anuarul demografic“, in anul 1930, in Romania, traiau 14,1 milioane persoane. Varful de populatie a fost inregistrat in 1990, cand tara noastra avea 23,2 milioane de locuitori. Acest spor a fost asigurat si de catre „decretei“, copii veniti pe lume dupa intrarea in vigoare a mult hulitului Decret 770/1966, prin care regimul Ceausescu a interzis avorturile. Conform statisticilor, intre 1960 si 1990 tara noastra a inregistrat o crestere de circa 26% a populatiei. Imediat dupa 1990 a inceput insa un declin demografic din ce in ce mai accentuat. Intre 1990 si 2015 populatia Romaniei a scazut cu circa 14%.



Din pacate, exista semnale ca acest declin se va accentua in deceniile urmatoare, astfel ca la orizontul anului 2050 populatia Romaniei va scadea cu circa 22,1%. Concret, o serie de studii realizate de ONU avertizeaza ca, in urmatoarele decenii, tara noastra va inregistra una dintre cele mai mari rate de scadere a populatiei din toata lumea. O decadere galopanta provocata, in special, de doi factori de natura sociala: scaderea abrupta a natalitatii, inregistrata dupa 1990, plus cresterea masiva a emigratiei.



Romani plecati in lumea larga



Chiar daca este impresionanta, descresterea biologica a populatiei este doar una dintre cauzele scaderii populatiei din Romania. Mult mai consistenta, cifrata la aproximativ 77%, este scaderea cauzata de emigrare. In acest sens, se estimeaza oficial ca, imediat dupa 1990, circa 2,5 milioane de romani au parasit tara pentru a se stabili pe alte meleaguri. Neoficial, numarul celor emigrati este mult mai mare. Conform datelor INS, rata anuala de emigratie se situeaza la circa o suta de mii de persoane. Fenomenul migrationist a luat amploare dupa 2007, adica dupa intrarea Romaniei in UE. Initial, primele valuri de emigranti au fost oameni obisnuiti, dispusi sa faca orice fel de munca: ei au fost cei numiti ,,capsunari”. Dar chiar si in aceste conditii, ei trimiteau la familiile ramase in tara circa 40-42 miliarde euro, bani care, indiferent la ce erau folositi, intrau in circuitul financiar, suplinind astfel valuta necesara economiei nationale. Aceasta suma a scazut dupa 2008, anul in care si economia europeana a intrat in recesiune. Dar si asa, banii respectivi au ajutat la asigurarea unei relative stabilitati a bugetului.



Exodul creierelor



De cativa ani incoace, numarul „capsunarilor“ a inceput sa scada, iar emigratia a inceput sa includa tineri cu studii superioare, care pleaca din tara pentru a-si gasi viitorul pe alte meleaguri, unde li se ofera conditii mai bune decat cele de acasa. Pe vremuri, in cursul anilor ’80, regimul Ceausescu a fost acuzat ca-i „vinde“ pe etnicii germani sau evrei care plecau din tara. A fost doar un slogan propagandistic. De fapt, banii pretinsi in schimbul celor care plecau reprezentau contravaloarea studiilor pe care acei oameni le facusera aici, acasa, unde, cel putin teoretic, invatamantul era gratuit. Bineinteles ca tarile vestice erau deosebit de interesate sa primeasca, pe gratis, specialisti de buna calitate: pe vremea aceea invatamantul medical romanesc si o buna parte din cel tehnic erau foarte bine cotate, chiar si printre tarile occidentale. Din pacate, in zilele noastre, situatia s-a schimbat radical: beneficiind de libertatea de miscare, tinerii nostri specialisti, scoliti acasa, ajung in strainatate, fara ca statul roman sa mai recupereze in vreun fel banii cheltuiti cu pregatirea lor. Dar, chiar si in acest caz, vinovatia apartine doar guvernantilor, care de 27 de ani nu au fost capabili sa ofere conditii atractive de viata si profesionale, tinerilor. „Exodul creierelor“ este un alt fenomen care se va repercuta grav asupra evolutiei viitoare a societatii romanesti.



Populatia imbatranita si localitatile pustiite au devenit o realitate a Romaniei secolului XXI



Efectele imbatranirii populatiei



Cel mai grav fenomen care se petrece de circa 27 de ani incoace este imbatranirea accentuata a populatiei. Este un proces social deosebit de complex. Scaderea natalitatii si exodul tinerilor care pleaca din tara vor face ca, in deceniile urmatoare, numarul varstnicilor sa creasca din ce in ce mai mult, iar numarul de pensionari va creste si el corespunzator. Potrivit informatiilor oferite de INS, in acest moment, raportul dintre numarul de pensionari si cel de salariati este de 9 la 10, ceea ce inseamna ca 10 angajati activi, platitori de impozite si taxe, inclusiv banii pentru fondul national de pensii, sustin noua pensionari. Deocamdata, acest raport este inca rezonabil.



In deceniile urmatoare, odata cu imbatranirea galopanta a populatiei, situatia se va schimba dramatic: se va ajunge la situatia in care numarul de pensionari il va depasi pe cel al persoanelor active, contribuabile stabile la fondul de pensii. In jurul anului 2030, fostii „decretei“ ajunsi la varsta pensionarii vor pune presiune pe bugetul de pensii, care nu va mai fi alimentat din cauza numarului scazut de contribuabili nascuti in anii ’90, in care numarul nasterilor a scazut foarte mult in raport cu perioada anterioara. Ce se va intampla atunci? Fie varstnicii nu vor mai primi pensiile cuvenite (declansand astfel o extrem de grava criza sociala), fie banii pentru pensiile lor vor fi extrasi din bugetul national. Iar aceasta situatie va instaura un haos financiar despre care nimeni nu are idee cum va fi rezolvat. Pana atunci, scaderea natalitatii si declinul demografic vor avea efecte ce se vor face simtite mult mai rapid in societatea romaneasca. In anii viitori, scaderea numarului de copii si adolescenti va modifica structura invatamantului: foarte multe scoli, de la cele elementare pana la unitatile de invatamant superior, vor fi nevoite sa-si inchida portile. Ce vor face profesorii, indiferent de nivelurile lor de competenta? Unii se vor „recalifica“, in timp ce altii vor pleca in somaj.



Declinul demografic, mult mai accentuat in mediul rural, va duce la disparitia a catorva sute de localitati, poate chiar si a unor mici orase de provincie. Iar asta, cu atat mai mult cu cat deja exista sate rupte de restul lumii, in care mai locuiesc doar cativa batrani. Scaderea natalitatii, dublata de imbatranirea populatiei, va modifica drastic sistemul sanitar, care, in deceniile viitoare, va fi nevoit sa se ocupe tot mai mult de tratarea unor boli degenerative, specifice varstelor inaintate.



Iar asta nu este tot: in lipsa unor noi generatii de tineri doritori sa imbratiseze o cariera militara, fortele armate romane vor fi si ele afectate. Iar odata cu ele, si siguranta nationala va avea de suferit.



Modificarea compozitiei etnice



Bineinteles ca declinul demografic nu-i va afecta doar pe romani. Acelasi fenomen va afecta si minoritatile conlocuitoare. Dar pe fiecare intr-un mod specific. Unele dintre acestea au o structura demografica deja imbatranita, aspect care se va perpetua si in deceniile urmatoare.



De 27 de ani incoace, mesajele politicienilor extremisti s-au concentrat asupra pericolului pe care l-ar reprezenta pretentiile revizioniste ale ungurilor. Nu este cazul: in conditiile in care se estimeaza ca, pana in 2030, populatia majoritara romaneasca va scadea cu circa 13%, etnia maghiara va scadea cu circa 23%. Iar asta se va intampla in conditiile in care Ungaria insasi va inregistra o rata a declinului de populatie de minus patru la mia de locuitori. Minoritarii evrei si germani sunt si ei intr-o descrestere galopanta, scadere provocata mai ales de procesul de repatriere in tarile lor de bastina. In schimb, alte minoritati etnice din Romania vor realiza o crestere demografica. Este vorba despre romi, rusi, ucraineni si cei de confesiune musulmana. Oficial, in ceea ce-i priveste pe cei din urma, este vorba despre comunitatea turco-tatara, care, desi redusa numeric, inregistreaza, de cativa ani buni incoace, un spor demografic constant. Acestora li se adauga cateva mii de afaceristi din tarile musulmane care s-au stabilit in tara noastra. In ceea ce priveste evolutia pe ansamblu a populatiei de religie musulmana, situatia este totusi incerta. In acest moment, refugiatii care au luat cu asalt Europa in ultimii cativa ani refuza vehement sa vina in Romania. Dar nimeni nu stie daca, la un moment dat, tara noastra nu va fi obligata sa ofere gazduire permanenta catorva zeci de mii dintre acestia.



O concluzie ingrijoratoare



Toate aceste scenarii pesimiste privitoare la viitorul nostru demografic, precum si la urmarile lor, au fost sintetizate, la un moment dat, de catre Tudorel Andrei, presedintele Institutului National de Statistica: „Fenomenul cel mai putin placut pentru Romania este declinul demografic. (...) Este foarte greu sa ajungem sa echilibram niste dezechilibre majore care au aparut in cei 25 de ani la nivelul populatiei. (...) Este foarte greu sa ajungi ca intr-o perioada rezonabila sa vii si sa echilibrezi structurile pe varste. In opinia mea, problema mare a Romaniei nu este ca am ajuns de la 23.200.000 in 1990 la 19.800.000 pe populatia rezidenta. Problema majora este ca s-a schimbat radical structura populatiei pe varste. Aceasta este problema pe care o vom duce probabil in urmatorii 20-30 de ani si, daca vom merge pe scenariile pesimiste (...), probabil ca vom ajunge la 14-15.000.000 intr-o perioada de 30-40 de ani“.



Spor natural negativ



Factor definitoriu al evolutiei sociale, sporul natural al populatiei reprezinta diferenta dintre numarul de decese si cel de nasteri intr-un anumit interval de timp.



Cand decesele depasesc numarul de nasteri, avem de-a face cu un spor natural negativ, care, cu timpul, ajunge sa afecteze grav echilibrul unei comunitati umane. Exact asta se petrece acum in Romania. Spre exemplu, anul trecut, in luna mai, s-au nascut 14.492 de copii si au murit 20.011 persoane de diferite varste. Conform unor date oferite de Eurostat (Biroul european de statistica), in cursul intregului an 2015, in Romania s-au nascut 185.000 de copii, in timp ce numarul deceselor s-a ridicat la 260.000. Astfel se face ca, in urma acestui spor natural negativ, populatia Romaniei a scazut, doar in cursul anului 2016, cu peste 75.000 de persoane. Statisticile internationale mentioneaza, de asemenea, ca in Romania se inregistreaza unul dintre cele mai mari procente de mortalitate infantila din UE: in timp ce media europeana este de 4,1 decese la mia de nasteri, in tara noastra se inregistreaza un raport de 9 la mie. Iar asta inseamna ca, in Romania, un copil mai mic de un an moare la fiecare cinci ore.



Acest procentaj este consecinta tragica a starii precare a sistemului nostru sanitar. Pentru ca lucrurile sa fie si mai clare, INS anunta ca, in fiecare zi a anului 2016, populatia Romaniei s-a redus cu 247 persoane. In alta ordine de idei, nici in ceea ce priveste casatoriile nu stam mai bine. Statisticile afirma ca, spre exemplu, in luna mai 2016, s-au oficiat 4.791 de casatorii si s-au inregistrat 2.615 divorturi. Comparativ cu luna mai 2015, numarul de casatorii a scazut cu 57%, in timp ce rata divorturilor a ramas aceeasi.



Romania, pe locul al doilea in topul migratiei mondiale



Numarul romanilor de peste hotare a crescut anual cu peste 7% din 2000 pana in 2015, arata datele ONU. Singura tara care a avut o crestere mai mare a migratiei a fost Siria, dintr-un motiv evident – razboiul civil care macina acea tara. Romanii sunt in schimb migranti economici si au ajuns sa aiba cea mai mare diaspora din Uniunea Europeana. Datele ONU arata ca anul trecut locuiau peste hotare 3,4 milioane de cetateni romani, cu mult peste estimarile oficiale facute de autoritatile romane. Fenomenul migratiei s-a declansat in Romania imediat dupa Revolutie. Insa a crescut in amploare de la un an la altul, mai ales dupa ce aderarea la UE le-a oferit acces nelimitat cetatenilor romani la locurile de munca din tarile occidentale. Intre 2000 si 2015, numarul romanilor de peste hotare a crescut in medie cu 7,3% pe an. Este o estimare a Organizatiei Natiunilor Unite, care pune o singura tara deasupra Romaniei la ritmul migratiei, Siria, a carei diaspora a crescut cu 13% pe an. Insa procentajul Siriei este mai mare din cauza exodului declansat de razboiul civil din acea tara. Romania este in schimb tara cu cea mai mare crestere a migratiei pe considerente economice.



Datele ONU arata ca anul trecut 3,4 milioane de romani locuiau in strainatate, cei mai multi in Spania si Italia. Numeric, Romania a ajuns sa aiba cea mai mare diaspora din UE dupa Marea Britanie, Polonia si Germania. Toate aceste tari au insa o populatie de cateva ori mai mare. Ca sa ne putem face o imagine, diaspora romaneasca reprezinta 17% din totalul populatiei care a ramas in tara, iar in Polonia – doar 11%. Astfel, am pierdut 3,4 milioane de potentiali angajati din cauza migratiei. O estimare a BNR arata ca PIB-ul din 2014 ar fi fost cu 50 de miliarde de euro mai mare daca romanii din strainatate ar fi lucrat in tara in aceleasi sectoare in care sunt angajati peste hotare. Din 2000 pana anul trecut, romanii din diaspora au trimis in tara peste 60 de miliarde de euro, dar dupa 2008 sumele au inceput treptat sa scada. Motivele tin, pe de o parte, de criza care a lovit UE dupa acel an, dar, pe de alta parte, si de faptul ca romanii din strainatate au inceput sa isi mute familiile in tarile in care au plecat si nu au mai avut motive sa trimita bani acasa.



„Bomba“ demografica



Candva, pe vremea cand era parlamentar, unul dintre politicienii care se considera un fel de lideri ai romilor a avertizat asupra posibilitatii ca, in viitor, acestia sa detoneze „bomba“ demografica. Palavre politicianiste: „bomba“ respectiva era deja detonata de multa vreme, astfel ca romii sunt pe cale de a deveni cea mai numeroasa minoritate etnica din Romania. Recensamantul din 1992 anunta ca in Romania traiesc 401.087 de romi. Cel din anul 2002 dadea cifra de 535.250. Totusi, acele cifre nu erau reale, caci ii luau in calcul doar pe cei care s-au declarat de etnie roma: la cele doua recensaminte, multi ,,conlocuitori“ s-au declarat ca fiind romani sau maghiari. In 1993, sociologii Elena si Catalin Zamfir au estimat ca numarul real al etniei rome se situeaza intre 810.446 si un milion de persoane, asadar, intre 3,6 si 4,3 la suta din populatia totala a Romaniei. Unii dintre liderii romilor sustin ca minoritatea lor ar numara intre doua si trei milioane de persoane. Organizatiile lor internationale vorbesc chiar despre 2,5 milioane de persoane, o cifra pe care specialistii o considera totusi exagerata. Pornind de la actuala natalitate a etniei rome, se estimeaza ca in viitor va exista un spor de circa 57 la suta fata de situatia actuala. Cuplat cu viitoarea scadere demografica generala, acest spor demografic va aduce aceasta etnie pe primul loc printre minoritatile nationale din Romania.

Sursa: COTIDIANUL 

populatia romaniei exodul creierelor bomba demografica
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0786 (s) | 25 queries | Mysql time :0.010928 (s)