Premierul ungar, Viktor Orban, şi formaţiunea sa conservatoare Fidesz au revendicat zgomotos în campania electorală pentru alegerile legislative care au loc duminică, 8 aprilie, o creştere semnificativă a economiei şi a salariilor. Totuşi, nu toţi ungurii se regăsesc în aceste cifre, cum este şi cazul lui Laszlo Reisch, angajat într-un program de lucrări publice, pe care decalajul social crescând l-a împins într-o zonă defavorizată, relatează agenţia Reuters.
Premierul Orban este creditat cu înscrierea finanţelor publice ungare pe o cale sustenabilă după 2010 şi salvarea Ungariei de la ceea ce susţine el că ar fi fost un colaps economic după modelul grec, sub un munte de datorii. Avântul construcţiilor, investiţiile străine şi fondurile de la Uniunea Europeană au contribuit la o creştere de 4% în 2017, cea mai rapidă din ultimii trei ani şi o veste bună pentru premierul în vârstă de 54 de ani, care vizează un al treilea mandat la scrutinul din 8 aprilie.
Creşterea nu a fost resimţită însă de toţi ungurii: introducerea cotei unice de impozitare, reducerea ajutoarelor sociale şi accentul pus de guvernul Orban pe consolidarea clasei de mijloc a dus la creşterea decalajului între bogaţi şi săraci, afirmă economiştii.
Laszlo Reisch, care are 48 de ani şi doi copii, spune că simte acest lucru, deşi ironizează că, împreună cu salariul soţiei, reuşesc să se "descurce, ca să nu trebuiască să căutăm prin gunoaie". "În lumea de azi sunt unii extrem de bogaţi, care fac sume uriaşe, sunt cei ca noi, care trăiesc de pe o zi pe alta, şi mai sunt şi unii şi mai săraci, care nici nu pot să subziste", a comentat Reisch din pridvorul casei sale din sudul Ungariei unde trăieşte împreună cu soţia şi fiul său.
Reisch, a cărui fiică se numără printre milioane de est-europeni plecaţi în străinătate pentru un loc de muncă mai bine plătit, afirmă cu toate acestea că va vota tot pentru Fidesz, pentru că nu există o alternativă viabilă. Mai mult, se declară preocupat de incertitudinea economică adusă de un guvern nou, dar şi de imigraţie, o temă centrală a campaniei de realegere a lui Viktor Orban.
Programul de lucrări publice în cadrul căruia este angajat şi Reisch este principalul instrument al guvernului de stimulare a angajărilor în rândul ungurilor cu nivel redus de pregătire, dar cele 165.000 de persoane care au beneficiat de acest program au salariile îngheţate la nivelul din 2017, ceea ce înseamnă că venitul lor relativ s-a deteriorat. Deşi teoretic îngheţarea salariilor ar fi trebui să-i orienteze spre sectorul privat, datele guvernamentale arată că doar un număr de participanţi la program şi-au găsit de lucru în alte părţi şi mulţi nu dispun de suficiente calificări sau economii pentru a putea merge mai departe. Salariul pe care îl primesc, de 81.500 forinţi (circa 260 euro), înseamnă puţin peste jumătate din salariul minim, dar i se aplică acelaşi impozit de 15% ca în cazul celor mai mari.
Cota unică de impozitare şi tăierea ajutoarelor de şomaj şi a altor alocaţii au contribuit la ceea ce Comisia Europeană a calificat în 2017 drept una din cele mai mari creşteri ale inegalităţii sociale din Uniunea Europeană de la criza financiară încoace. Nivelul încasărilor guvernului din taxe legate de consum, cum este TVA şi accizele la alcool şi tutun, raportat la cheltuielile gospodăriilor este cel mai ridicat din UE, mai mare chiar decât al Danemarcei, unde nivelul de trai este mult mai ridicat.
O analiză a regimului cotei unice realizată de economiştii Csaba Toth şi Peter Virovacz a conchis că principalii beneficiari sunt contribuabilii cu venituri ridicate şi fără copii, deşi au de câştigat şi unele familii cu copii. Potrivit guvernului, salariile reale ale familiilor cu doi copii au crescut cu aproape 50% din 2010, iar în cazul celor cu trei copii creşterea a fost de 65%. Viktor Orban a lansat şi un program pentru locuinţe destinat familiilor cu trei copii, care prevede o finanţare de 10 milioane de forinţi (circa 32.000 euro) şi împrumuturi subvenţionate, în cadrul eforturilor de creştere a natalităţii. Familiile cu mai puţini copii sunt şi ele eligibile pentru sume mai mici. O femeie care a refuzat să-şi dea numele – asemenea altor persoane intervievate de Reuters – a apreciat că familia sa cu doi copii a reuşit să "progreseze" în ultimii ani şi grantul de 1,5 milioane de forinţi obţinut a ajutat-o în acest sens mai repede decât se aştepta. "Sunt recunoscătoare pentru asta", a menţionat ea.
În contextul creşterii preţurilor pe piaţa imobiliară, principalii beneficiari ai acestui program au devenit familiile mai bogate şi având trei copii, a constatat într-un recent raport centrul de analize ungar GKI. Potrivit analiştilor GKI, aceasta se explică prin faptul că reformele "ţintite" ale lui Orban îi avantajează cel mai mult pe cei care deja au o situaţie financiară bună. Guvernul susţine că politicile sale îi vor stimula pe cei mai săraci să-şi îmbunătăţească nivelul de calificare şi educaţie, dar aproape un milion de unguri săraci au devenit şi mai săraci din 2010, conform GKI.
Cele mai recente date ale Eurostat au arătat că Ungaria s-a clasat pe ultimul loc între vecinele sale central-europene Polonia, Republica Cehă şi Slovacia în ce priveşte produsul intern brut per capita, în 2016. De asemenea, din cele patru ţări, doar Ungaria a depăşit media UE în privinţa riscului de sărăcie sau excludere socială, pe baza datelor din 2016.
Cele mai multe sondaje indică faptul că Fidesz continuă să se bucure de un avans important în faţa rivalelor sale, deşi un recent studiu realizat de centrul de cercetări Zavecz a arătat că majoritatea celor intervievaţi nu au cunoscut nicio îmbunătăţire a situaţiei lor financiare în ultimii ani. În acelaşi timp, sub o treime dintre respondenţi au afirmat că se aşteaptă la o ameliorare a perspectivelor lor financiare în anii următori, iar puţin peste jumătate au spus că nu prevăd nicio schimbare. Chestiunea migranţilor predomină în preocupările alegătorilor, conform sondajului.
"Oamenii vor securitate în toate privinţele", a notat cercetătorul Tibor Zavecz, conform căruia potenţiali susţinători ai opoziţiei au fost descurajaţi de disputele din rândurile acesteia. "Li se proiectează, chiar şi printre cei săraci, o imagine care le pune sub semnul întrebări capacitatea de a lua decizii, odată ajunşi la putere, din moment ce nu pot cădea de acord în timp ce se află în opoziţie", explică Zavecz, care conchide că "până şi un nivel scăzut de securitate valorează mai mult decât orice fel de incertitudine". AGERPRES
