News Flash:

Ambasadorul Frantei despre anchetarea baronilor corupti: E un semn pozitiv, ca nu putem face orice

12 Aprilie 2014
831 Vizualizari | 0 Comentarii
Ambasadorul Frantei, Philippe Gustin, a apreciat, vineri seara, la Gandul Live, ca avalansa de cazuri de coruptie la nivel inalt, descoperite de procurorii DNA, constituie un semnal pozitiv si ca exemplul anticoruptie trebuie sa vina de sus, dar ca trebuie schimbata si mentalitatea de a da spaga.

 „Cred ca este un semn pozitiv care este dat intr-o tara unde, din pacate, coruptia este prezenta. Este un semn important, care e dat ca nu putem face orice si deci exemplul trebuie sa vina de sus si cred ca este un lucru bun, iar in decursul celor doi ani ai mandatului meu am vazut tot ceea ce a facut justitia, in special ce a facut DNA sau ANI, pentru a avea o imagine mai buna a Romaniei. Dar cred ca astazi acest lucru nu e de ajuns. Exemplul trebuie sa vina de sus, dar ceea ce este important este ca trebuie sa schimbam mentalitatile, in ceea ce priveste coruptia de zi cu zi, denumita uneori aici mica coruptie: faptul ca pentru a avea o diploma la universitate, trebuie sa platesti, pentru a merge la medic, trebuie sa platesti, pentru a nu plati amenda, trebuie sa dai ceva politistului”, a spus Philippe Gustin, care isi incheie mandatul pe 30 aprilie.

Ambasadorul Frantei sustine ca marile companii franceze au depasit vremurile cand se plangeau de presiuni politice, care generau coruptie, insa nu acelasi lucru poate spune despre micii investitori francezi, inecati in aceeasi birocratie ca si cei romani.

„Sunt societati foarte mari in domeniul lor in Romania, plasate pe primul sau al doilea loc in sectorul lor, ele imi spun ca in prezent nu mai sunt supuse sau nu sunt supuse presiunilor, pentru ca au o forta, o putere, au posibilitatea de control care le permite sa impiedice aceste practici. In schimb, am luat contact si cu societati mici franceze care incearca sa se instaleze aici. Atentie totusi la ceea ce intelegem prin cuvantul coruptie. Nu este vorba de o coruptie uneori activa, e mai degraba o birocratie care este lenta si care cere ca pentru a avea o stampila pe un document, trebuie sa astepti si cand te-ai saturat de asteptat, atunci trebuie sa platesti pentru a o obtine. Iata genul de lucruri marunte, ca de pilda o autorizatie de construire, de infiintare, cu care sunt confruntate, repet, societatile mici si nu cele mari. (...) Nu trebuie nici sa caricaturizam, sa spunem ca acest gen de practici nu exista decat in Romania, din pacate nu este adevarat, ele exista si in Franta. Deci, cred ca e important sa denuntam asemenea practici si, repet, sa avem curajul de a le refuza”, a afirmat Gustin la Gandul Live.

El a precizat ca puterea statului de drept in Romania a fost intotdeauna un punct central pentru diplomatia franceza. „Nu sunt o persoana care sa dea lectii. Eu stiu ca fiecare tara isi are propriile pete negre, propria istorie, care poate sa cunoasca suisuri si coborasuri, si ca, in orice caz, un stat de drept nu poate fi construit in cinci minute. Atunci cand discut cu unii din colegii mei europeni ii intreb: cat timp a fost necesar pentru construirea sistemului tau judiciar? Pentru ca in Franta a fost nevoie de o mie de ani. Si cu siguranta nu se poate schimba in 20 de ani, in 23 de ani, ceva ce poate fi schimbat printr-o simpla lege, printr-o reglementare, ci necesita o schimbare de mentalitate. Aceasta trebuie sa se schimbe, insa este mult mai greu de schimbat. Asadar, cred ca trebuie sa fim foarte modesti, dar si foarte exigenti, deoarece Romania ca membru al Uniunii Europene trebuie sa respecte regulile juridice si trebuie sa accepte anumite reguli. Dar trebuie sa fim si prudenti cu exigentele noastre”, a spus Philippe Gustin.

Ambasadorul Frantei considera ca marile probleme ale Romaniei sunt lipsa fortei de munca calificate in domenii tehnice, de care marii investitori au nevoie si infrastructura.

„Prima problema este cu adevarat forta de munca calificata. A doua este cea a infrastructurii. Infrastructura, vazuta astazi prin prisma exporturilor. Dam intotdeauna exemplul Renault Dacia. Astazi, din pacate, vanzarile pe piata interna a Romaniei sunt in cadere libera pentru Renault. Romanii prefera sa cumpere un autoturism vechi, de ocazie, din Germania de exemplu, decat un Logan sau un Duster nou. Asta inseamna astazi ca, pentru ca Dacia sa se poata dezvolta, piata de desfacere se gaseste in tarile emergente si aceasta este cauza pentru care Dacia construieste uzine in apropierea acestor piete de desfacere sau in Europa de Est, pentru a castiga in competitivitate, transportul autoturismelor este un element important. In general, infrastructura este un subiect despre care am discutat mult impreuna cu interlocutorii mei la nivel de guvern sau la nivel de autoritati locale. Societatile franceze de aici, din Romania, dar si societatile in general, au nevoie de infrastructura deoarece transportul materialelor pe care il produc este un element important pentru competitivitatea lor. (...) Am vizitat Romania de la nord la sud si de la est la vest, toata lumea stie bine ca atunci cand te deplasezi in Romania, nu calculezi kilometrii, ci orele, deci toata lumea stie bine ca in Romania e nevoie ca infrastructura sa se dezvolte, oricare ar fi guvernul la putere. Cred ca trebuie sa fii orb ca sa nu-ti dai seama de acest lucru”, a declarat diplomatul.

Ambasadorul Frantei a vorbit de asemenea la Gandul Live despre aderarea Romaniei la spatiul Schengen si despre conditionarea pe care statele membre au ajuns sa o faca fata de raportul CE privind Justitia, in cadrul MCV, amintind ca Franta, alaturi de Germania, a sustinut mereu Romania la aderare, initiind planul etapizat, mai intai frontierele aeriene si maritime, apoi cele terestre.

„Un stat de drept se construieste in permanenta. Trebuie adaptate legile, reglementarile, sistemul de justitie la noile situatii si evolutii ce apar, precum delincventa, retelele de trafic sau criminalitatea cibernetica, de exemplu. Acum zece ani nimeni nu stia ce este criminalitatea cibernetica, iar astazi devine unul dintre elementele cele mai importante ale dreptului. Deci eu sunt mai degraba partizanul unei logici in care MCV-ul ar trebui extins la ansamblul tarilor Uniunii Europene pentru a avea un corpus si o abordare juridica comune. (...) Nu sunt ipocrit. In mod natural, exista o legatura evidenta (intre Schengen si MCV – n.r.). De maniera generala, trebuie sa ai un stat de drept consolidat pentru a deschide frontierele. Dar din punct de vedere strict juridic, in textele juridice, precum si in abordarea Comisiei Europene, aceasta legatura nu exista, insa atunci cand exista o viziune a lucrurilor, ne uitam la ansamblu. Se analizeaza MCV-ul, dar ne putem uita si la chestiunile de coruptie, ne putem uita la toate intr-o viziune globala. Asadar nu trebuie sa deconectam subiectele unele de celelalte”, a explicat diplomatul francez.

Philippe Gustin a vorbit despre cei 7.000 de medici romani care lucreaza in Franta incepand cu 2007, spunand ca „aceasta este Europa, cu circulatia persoanelor, cu riscul pentru Romania de a pierde elite, de a pierde profesionisti din domeniul sanatatii de care tara are nevoie”.

„Stiti exact cat castiga oficial un medic aici in Romania, in Franta el este mult mai bine platit. Cred ca Romania trebuie sa gestioneze aceasta problema a medicilor, pentru ca in Franta, avem nevoie de acesti medici, pentru ca avem o demografie medicala care este catastrofala. Si stiti ca studiile de medicina dureaza minim 10 sau 12 ani. Pentru a deveni medic este nevoie de 10 ani. Deci avem si o evolutie a profesiei de medic in Franta. Tinerii medici care ies de pe bancile facultatii nu mai vor sa lucreze la tara sau in spitalele publice, iata de ce avem, din pacate, nevoie sa importam personal medical. Si alte tari au astazi aceeasi problema ca noi, Marea Britanie, de pilda”, a spus Philippe Gustin.

Pe de alta parte, el a aratat ca deschiderea Frantei pentru medicii romani echivaleaza si cu o deschidere similara pentru romi, dar spre deosebire de medici acestia din urma nu vin intotdeauna in Franta doar sa munceasca, ajungand deseori sa locuiasca in tabere ridicate ilegal, de unde sunt evacuati si uneori expulzati inapoi in Romania. „Este un subiect extrem de complicat, foarte dificil. Nu exista o solutie miraculoasa, altminteri am fi gasit-o de mult. Cred ca politica ce a fost facuta la nivel bilateral, intre Franta si Romania, a permis abordarea acestui subiect cu obiectivitate. Este un subiect care nu trebuie sa fie doar franco-roman. Trebuie si ca mentalitatile sa se schimbe aici in Romania in ceea ce priveste aceasta etnie roma, si trebuie sa incercam sa gasim si o solutie europeana. Iata de ce aici am propus colegilor mei europeni si reprezentantilor guvernului roman sa ne intalnim in mod constant pentru a incerca sa gasim solutii si proiecte, ca de pilda cazul proiectului Ferentari, care nu se adreseaza doar romilor, ci populatiei defavorizate, caci in definitiv adevarata problema este legata nu de etnie, ci de starea de precaritate a populatiei. Solutiile sunt deja cunoscute, ele se bazeaza pe educatie, sanatate, acces la locuri de munca si locuinte. Toata lumea le cunoaste. Cred ca trebuie mai intai sa intelegem bine ceea ce se intampla. Majoritatea acestor oameni saraci care se afla in Franta, in Marea Britanie sau in celelalte tari europene sunt victime. Sunt victime ale retelelor de trafic de fiinte umane, este noua sclavie a secolului 21. Ei sunt victimele retelelor care-i exploateaza pentru cersetorie, furt, prostitutie. Asa ca trebuie sa avem o reactie, mai intai o reactie politieneasca si judiciara; iar daca urmariti actualitatea in activitatea de jurnalist, ati vazut ca am avut chiar ieri condamnari pentru membrii unei retele de proxenetism care-i exploata pe acesti oameni. Iar pe de alta parte este nevoie de o abordare de incluziune sociala pentru cei care vor sa se integreze in Franta. Iar aici e nevoie de o reactie care presupune din nou acces la educatie pentru copii, la locuinte si locuri de munca pentru parinti. Iar aceste doua reactii trebuie sa fie coordonate”, a afirmat diplomatul francez.

La incheierea mandatului de ambasador, Philippe Gustin spune ca i-a placut mult in Romania diversitatea naturii si a oamenilor si ca locuitorii tarii sunt cea mai mare bogatie, fiind impresionat de ospitalitatea romaneasca.

„O sa raman la rezerva mea obisnuita, o sa astept sa parasesc Romania pe 30 aprilie pentru a spune ce mi-a placut cel mai mult. Insa, intr-o maniera generala, ce mi-a placut cel mai mult in aceasta tara este diversitatea. Romania, la fel ca si Franta, le ofera turistilor posibilitatea sa ajunga in cei mai frumosi munti, in delta, la mare etc. Exista o diversitate care se regaseste in oameni. Exista mai multe Romanii, mai multe tipuri de romani. Cand mergi dintr-un sat in altul, poti intalni si influentele minoritatilor, ale istoriei, iar aceasta diversitate este extrem de importanta. Iar un al doilea element care mi-a placut este ospitalitatea. Cred ca cea mai mare bogatie a Romaniei sunt locuitorii sai: romanii si romancele. Si in orice caz, eu, ca ambasador al Frantei, am fost emotionat in calatoriile mele, pentru ca am fost primit de fiecare data cu atata fervoare si simplitate, dar si cu multa apreciere pentru relatiile dintre Franta si Romania", a spus ambasadorul Frantei.

frantei philippe gustin dna
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1001 (s) | 36 queries | Mysql time :0.018630 (s)