News Flash:

ANALIZA: Ce a castigat Romania in 10 ani de NATO

3 Aprilie 2014
1122 Vizualizari | 0 Comentarii
Sentimentul securitatii asigurat de principiul solidaritatii colective inscris in art. 5 al Tratatului Nord-Atlantic, modernizarea armatei, participarea la scutul antiracheta sunt cateva dintre avantajele apartenentei la NATO, platite de Romania cu vieti omenesti, dar necontestate practic de nimeni.

Romania a aderat la NATO la 29 martie 2004, dar primele contacte au avut loc la doar cateva luni de la Revolutia din decembrie 1989. Drumul a fost deschis in iulie 1990 de premierul Petre Roman care l-a invitat pe secretarul general al NATO, Manfred Wörner, sa viziteze Romania si propunea acreditarea unui ambasador roman la Alianta.
Dorinta de fi membra a NATO, existand si un consens national in acest sens, a facut ca Romania sa devina prima tara fosta comunista care a aderat, la 26 ianuarie 1994, la Parteneriatul pentru Pace, un fel de anticamera a Aliantei Nord-Atlantice creata in acelasi an cu scopul apropierii de statele care s-au aflat sub influenta sovietica.
Aderarea la Parteneriatul pentru Pace a insemnat, practic, o intensificare a relatiilor din Romania si NATO, un moment important avand loc in 1999, cand Bucurestiul a permis utilizarea spatiului sau aerian de catre avioanele aliate, in timpul conflictului din Iugoslavia, si tranzitul contingentelor cehe si poloneze din cadrul trupelor internationale de mentinere a pacii pentru Kosovo (KFOR).

Inainte de a deveni membra NATO, Romania a participat la misiunea din Afganistan, demarata in iunie 2002, pentru ca in 2003 sa inregistreze primele doua victime in aceasta misiune.

Alti 24 de soldati romani aveau sa-si piarda viata, ultimul duminica trecuta, in cei 10 ani de apartenenta la NATO.
Desi dureroase, aceste pierderi de vieti omenesti nu au dus la discutii si dezbateri privind participarea Romaniei la misiunile militare ale NATO, asa cum se intampla in statele membre vechi, precum Germania.

Singurul "incident" in relatia Romania-NATO a fost declansat de premierul Calin Popescu Taricea nu, care, in 2006, a propus retragerea trupelor din Irak. CSAT a respins insa, in sedinta din 30 iunie, documentul care viza retragerea trupelor din Afganistan, Bosnia, Kosovo si cerea reducerea participarii in Irak cu doar 20 de militari, premierul si ministrul Apararii, Teodor Atanasiu, fiind singurii care au votat "pentru".

In cei 10 ani de NATO, 40.000 de militari, 30 de batalioane si 150 de microstructuri au participat in misiuni externe de mentinere a pacii, potrivit datelor Ministerului Apararii. Plus, 400 de militari in misiuni de reprezentare in structurile de comanda ale NATO si 80 de structuri militare certificate pentru participarea la misiuni si operatii ale Aliantei.
Misiunea din Afganistan, aflata sub comanda NATO, a insemnat cel mai mare efort depus de Armata romana intr-un teatru de operatii, mai ales ca multe forte romanesti au fost concentrate, din august 2006, in provincia Zabul, o zona foarte instabila din sudul acestei tarii. Momentul de varf al participarii romanesti la Forta de Asistenta de Securitate din Afganistan (ISAF) a fost in 2011, an in care au fost dislocati, pentru o perioada de cateva luni, peste 2.000 de militari. De altfel, Romania a fost a saptea tara contributoare la misiunea ISAF, din punctul de vedere al numarului de militari dislocati si al complexitatii misiunilor executate. In martie 2014, in Afganistan, mai erau dislocati 1.021 de militari romani.
Timp de 12 ani, la misiunea din Afganistan, au luat parte, prin rotatie, 30 de batalioane de manevra din Fortele Terestre, precum si 137 de microstructuri. Totodata, Fortele Aeriene au asigurat comanda Aeroportului International din Kabul pentru o perioada de sase luni, in 2006, si in perioada aprilie 2011 - aprilie 2012, in doua rotatii, tot de cate sase luni.
Romania va participat si la viitoarea misiune NATO din Afganistan, "Resolute Support".
O alta misiune importanta a fost cea din Irak, unde Romania a luat parte inca dinainte de aderare. La misiunea coalitiei internationale "Iraqi Freedom", Romania a participat timp de peste sase ani (19 martie 2003 - 23 iulie 2009), numarul maxim de militari dislocati fiind de 773. De asemenea, Bucurestiul a contribuit cu instructori la cea de-a doua misiune din acest teatru de operatii, in perioada ianuarie 2005 - noiembrie 2011.

Daca oficialii NATO si cei americani au laudat, in nenumarate randuri, comportamentul militarilor romani in teatrele de operatii, Romania nu se poate mandri cu respectarea promisiunii de alocare a 2,38% din Produsul Intern Brut pentru aparare. Promisiune incalcata altfel de multe state europene, mai ales dupa declansarea crizei economice si financiare.
In 2004, bugetul Apararii a crescut semnificativ, cu 8,4% fata de anul precedent, cele 50.000 de miliarde de lei (1,4 milioane de dolari) reprezentand 2,38% din PIB. A urmat o crestere in 2005, cand MApN a primit 60.000 de miliarde de lei (1,6 miliarde de dolari).

In 2006, suma creste cu circa 400 de milioane de dolari, dar reprezinta doar 2,1% din PIB. Acelasi lucru se intampla si in 2007, cand bugetul Apararii reprezinta 2,05% din PIB (7,7 miliarde de lei), dupa o propunere initiala de 1,78%.
Cand economia "duduia", MApN a primit 8,3 miliarde de lei in 2008, adica o crestere cu 12,28% fata de 2007, dar reprezentand doar 1,89% din Produsul Intern Brut, in timp ce in 2009 alocarea a scazut la 7,3 miliarde de lei (in jur de 1,3% din PIB).

La 3 noiembrie 2009, deputatii au adoptat, in pofida opozitiei PDL, o propunere legislativa care stabilea ca bugetul Ministerului Apararii Nationale sa fie anual de minimum 2%din PIB, dar reducerea bugetului a continuat si in 2010, cand apararea a primit circa 7 miliarde de lei, adica 1,31% din PIB.

Cel mai scazut buget a fost alocat in 2011, cand MApN a primit numai 4,8 miliarde de lei (0,81% din PIB), ca urmare a faptului ca fondurile pentru plata pensiilor militare au fost trecute la Ministerul Muncii.

La 31 martie 2011, Ministerul Apararii Nationale a solicitat Ministerului Finantelor Publice majorarea bugetului institutiei, incepand din anul 2012, la 2,38% din Produsul Intern Brut, potrivit angajamentului asumat de ministrul Gabriel Oprea la preluarea mandatului. Solicitare in van, bugetul MApN pentru 2012 fiind de 7,57 miliarde de lei, reprezentand 1,31% din PIB.
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat, in sedinta din 5 februarie 2013, suplimentarea graduala a bugetului Ministerului Apararii Nationale cu 0,3% din PIB anual, pana la atingerea, in 2016, a nivelului de 2% din PIB.
Ministrul Apararii, Mircea Dusa, a declarat, miercuri, ca "de-a lungul timpului, odata cu bucuria primirii in NATO, politicienii au uitat ca bugetul MApN sa fie unul care sa ii permita sa realizeze" obiectivele asumate la aderarea la Alianta. El a reamintit de documentul strategic, cu putere juridica, elaborat de CSAT anul trecut, care sa asigure o crestere anuala a bugetului Ministrului Apararii, astfel incat, in 2016-2017, acesta sa ajunga la 2% din Produsul Intern Brut.
In ceea ce priveste contributia Romaniei la bugetul Aliantei Nord-Atlantice, ea a reprezentat in acesti ani aproximativ 1% din bugetul total al NATO. In 2013, valoarea tuturor contributiilor financiare ale Romaniei la NATO s-a ridicat la aproape 180 de milioane de lei, conform Ministerului Apararii Nationale.

Dupa aderare au fost aduse si o serie de modificari legislative pentru armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul NATO, inclusiv in Constitutia revizuita din 2003. Aceste modificari aduse unor texte constitutionale au creat temeiul pentru eliminarea, pe timp de pace, a serviciului militar obligatoriu si, totodata, trecerea la o armata de profesionisti, incepand cu 1 ianuarie 2007. In caz de razboi insa, stare de mobilizare si stare de asediu, serviciul militar redevine obligatoriu.

Legea nr. 384/2006 privind statutul soldatilor si gradatilor profesionisti, cu modificarile si completarile ulterioare, a marcat o realizare semnificativa in cadrul procesului de formare si dezvoltare a unei armate moderne, suple, cu o capacitate operationala sporita, interoperabila cu armatele altor state membre NATO.

Strategia de Transformare a Armatei Romaniei (STAR) cuprinde trei etape distincte, in prezent derulandu-se cea de-a doua faza, "Etapa integrarii operationale in NATO si Uniunea Europeana", prevazuta a se derula in perioada 2008-2015. Pe parcursul acestei etape este proiectata indeplinirea unor obiective pe termen mediu, precum continuarea operationalizarii fortelor, desfasurarea programelor majore de inzestrare, reorganizarea invatamantului militar, extinderea implementarii, la nivelul unitatilor nedislocabile, a unor cerinte de interoperabilitate ale Obiectivelor Fortei.
O alta contributie importanta este adusa de Romania la personalul din structurile Aliantei. Incadrarea posturilor permanente in cadrul comandamentelor din structura de comanda (NCS) si a celor din structura de forte a NATO (NFS), precum si in cadrul Agentiilor NATO, dar si al Centrelor de Excelenta, a evoluat din 2004, cand erau incadrate 50 de posturi in comandamentele NATO, la 145 in prezent. In ceea ce priveste nivelul de vizibilitate al posturilor incadrate, daca in anul 2004 era prevazuta o singura functie de general la Celula de Coordonare a Parteneriatului, in prezent Romania are alocate 5 posturi de general. Potrivit MApN, in cei 10 ani de apartenenta la NATO, aproximativ 400 de militari au fost rotiti pe functii internationale sau in cadrul reprezentantelor militare ale Romaniei la NATO.
Fara indoiala, cea mai vizibila pozitie este cea ocupata de Sorin Ducaru, unul dintre asistentii Secretarului general al NATO.
Romania se prezinta bine si la capitolul schimb de informatii. Astfel, in perioada 2008-2012, Directia Informatii Militare (DIM) s-a situat intre primii cinci contributori ai Diviziei informatii a Statului Major Militar International al NATO si s-a aflat pe primul loc la contributii in sprijinul Diviziei informatii, anul trecut.

Intr-un interviu acordat MEDIAFAX la 30 martie, directorul SRI, George Maior, declara ca Romania este a doua tara contributoare cu informatii la unitatea civila de informatii a NATO.

"Din punct de vedere al informatiilor, suntem a doua tara contributoare cu informatii la unitatea civila de informatii a NATO, despre ea pot sa vorbesc acum, unde contribuie, de altfel, si SRI, a coordonat deja mai multe rapoarte pe informatii legate de securitatea energetica, SRI impreuna cu colegii de la SIE, si chiar avem oameni din partea Serviciului care lucreaza, de fapt, in aceste unitati foarte apreciate, unul dintre ei fiind chiar unul dintre adjunctii unitatii de informatii civile a Aliantei. Deci, sunt foarte multumit si de schimbul de informatii care se desfasoara in context NATO si de contributia noastra cu analiza si informatie la sistemul de informatie al Aliantei", a precizat directorul Serviciului Roman de Informatii.

Pe langa participarea la operatiunile militare clasice ale Aliantei, Romania participa la diferite organisme create in cadrul NATO.

Din 2010, Romania este membra a Unitatii Multinationale de Logistica pentru Controlul Miscarii - Mov Con MILU, in aceasta calitate urmand sa asigure, prin componenta nationala, desfasurarea operatiunilor de miscare si transport in teatrul de operatii Kosovo, in trimestrul II din 2014 si in trimestrele I si II din 2015.
Un domeniu nou, dezvoltat dupa accederea Romaniei, il reprezinta programul NATO de investitii in securitate - NSIP. Romania este desemnata ca autoritate de implementare (calitate de tara gazda) pentru un numar total de 50 de proiecte NSIP, care fac parte din 10 pachete de capabilitati. Aceste pachete de capabilitati vizeaza furnizarea de facilitati operationale, indeosebi in domeniul infrastructurii de aerodrom, asigurarea si intretinerea capabilitatilor incluse in Sistemul Integrat NATO de Aparare Antiaeriana - NADINADS si imbunatatirea sistemelor de comunicatii in retea, de interes major la nivelul NATO.

La capitolul inzestrare, Departamentul pentru Armament a achizitionat, in cei 10 ani, doua fregate tip T‑22R "Regele Ferdinand" si "Regina Maria", avioane de transport scurt/mediu curier "C-27J Spartan", sisteme de artilerie reactiva tip "LAROM", sisteme de artilerie antiaeriana 2x35 mm, "Viforul" si "Gepard B2L".
Pe lista se mai afla elicopterele IAR-330 modernizate, in variantele SOCAT, Transport si MEDEVAC, elicopterele IAR-330 navalizate, ambarcate la bordul fregatelor tip T-22R, autovehicule 4x4 tip "VAMTAC", in variantele blindata si neblindata, transportoare blindate pentru trupe 8x8 tip "Piranha III-C", radare pentru supraveghere la inaltimi mici si medii tip "Gap Filler", precum si echipamente de razboi electronic pentru avioanele de transport "C-130 Hercules".
Avioanele au reprezentat insa o problema importanta si amplu dezbatuta, care nu s-a incheiat inca.
In 2003, Fortele Aeriene Romane aveau in dotare 101 avioane MIG 21 Lancer modernizate, dintre care doar 58 zburau, si alte 100 de aparate MIG 21 nemodernizate, care isi epuizasera resursele de zbor.
La 21 septembrie 2005, ministrul Apararii de atunci, Teodor Atanasiu, declara, intr-un interviu pentru Reuters, ca Romania va selectiona noi avioane de vanatoare, in 2006, pentru a inlocui flota aeriana invechita de aeronave MiG-21. Teodor Atanasiu preciza ca Romania are nevoie de cel putin 24 de avioane noi, care ar putea fi achizitionate inclusiv in sistem leasing in urma unor licitatii, sau ar putea fi obtinute prin participarea la proiectul fortelor aeriene americane F-35 Joint Strike Fighter (JSF), dezvoltat de Lockheed Martin.

Dar abia in septembrie 2012, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat proiectul de "realizare graduala a capabilitatii de aparare aeriana" in cadrul programului "Avion multirol al Fortelor Aeriene".
In iunie 2013, Guvernul a anuntat aprobarea proiectului de lege privind achizitia a 12 avioane vechi de tip F-16, pentru care se vor plati 628 milioane euro.

La 11 octombrie anul trecut, MApN a informat ca Guvernul Romaniei si cel al Portugaliei au semnat contractul de achizitie pentru F-16.
La 10 ianuarie 2014, ministrul Apararii Nationale, Mircea Dusa, a anuntat ca peste 90 de persoane vor pleca, in vara acestui an, in Portugalia si SUA, pentru pregatire in vederea operarii avioanelor multirol F-16, care vor sosi in Romania in 2016.

"Politia Aeriana se asigura cu avioane MIG 21 Lancer care isi consuma resursa de zbor in 2017. De aceea, a fost imperios necesar ca anul trecut sa demaram programul de inzestrare a aviatiei de vanatoare cu avioane care sa poata realiza misiuni de politie aeriana. Primele avioane din programul de inzestrare cu avioane multirol vor sosi in Romania in 2016", a precizat Dusa.

In calitate de aliat fidel al SUA in cadrul NATO, Romania a beneficiat de modernizarea bazei de la Mihail Kogalniceanu, unde s-au instalat, in vara anului 2010, militarii americani din Joint Task Force East. Modernizarea a costat 50 de milioane de dolari, platiti de Washington, dar baza, care poate gazdui pana la 1.600 de militari, este folosita in comun de militarii romani si americani.

Totodata, baza de la Mihail Kogalniceanu va deveni un nod de transport esential pentru echipamentele americane care se reintorc din Afganistan, dupa ce Kirgizstan nu a mai dorit sa reinnoiasca acordul pentru folosirea bazei de la Manas de catre trupele SUA.

Ca urmare a situatiei din Crimeea, Statele Unite au cerut Romaniei permisiunea de a suplimenta numarul soldatilor americani de la Kogalniceanu. Presedintele Traian Basescu a aprobat solicitarea Ambasadei SUA privind dislocarea la aerodromul Mihail Kogalniceanu a unor elemente ale unei unitati de infanterie marina denumita "Special Purpose Marine Air-Ground Task Force-Crises Response (SP MAGTF-CR) ", cu pana la 600 de militari, precum si cu "un numar de aeronave militare necesare pentru indeplinirea minisunilor specifice". Astfel, numarul militarilor americani dislocati va fi de maximum 1.600.
Securitatea Romaniei va fi intarita si mai mult dupa amplasarea scutului antiracheta de la Deveselu.
Romania participa la dezvoltarea sistemului american de aparare antiracheta, parte integranta a sistemului NATO de aparare antiracheta, care ar trebui sa devina operational in 2015. Un raport recent al Government Accountability Office (GAO) arata ca estimarile Pentagonului privind planificarea amplasarii scutului antiracheta in Romania si Polonia sunt "optimiste" si ca vor exista intarzieri in livrarea unor componente si capabilitati. Ambasada SUA a precizat, la 20 martie, ca implementarea sistemelor de interceptori in Romania se desfasoara conform calendarului si este complet bugetata pentru orizontul de timp 2015.

Scutul de la Deveselu nu este, insa, pe placul Moscovei, care sustine, in pofida asigurarilor de la Washington si de la Bucuresti, ca este indreptat impotriva sa.
Totodata, criza din Crimeea ar putea face ca Romania sa fie unul dintre beneficiarii repozitionarii fortelor NATO in regiune. Dezavantajul, semnalat de presedintele Traian Basescu, consta in posibila intensificare a activitatilor de spionaj.

Presedintele Basescu a declarat, la 26 martie, dupa bilantul SRI, ca este posibil ca Romania sa fie unul dintre beneficiarii repozitionarii fortelor NATO, urmare a evolutiilor din regiune, ceea ce o va face "mult mai atractiva" pentru spionaj, astfel ca trebuie consolidata componenta de contraspionaj.
Si tot situatia din Ucraina a readus in atentie faptul ca Romania este protejata de un eventual atac, in baza principiului solidaritatii colective inscris in Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic.


politia aeriana romania crimeea statele unite sp magtf-cr nato
Distribuie:  
Incarc...

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0760 (s) | 36 queries | Mysql time :0.014648 (s)

loading...