News Flash:

Balanta de plati si datoria externa – decembrie 2018

13 Februarie 2019
290 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7231 RON (-0.0084)
USD: 4.2103 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
media 152891197336223600

În perioada ianuarie - decembrie 2018 p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 9 416 milioane euro, comparativ cu 5 970 milioane euro în perioada ianuarie - decembrie 2017; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 628 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 102 milioane euro, balanța  veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 322 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare un excedent mai mic cu 394 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)

 

Ianuarie - decembrie 2017p

Ianuarie - decembrie 2018p

CREDIT

DEBIT

SOLD

CREDIT

DEBIT

SOLD

CONTUL CURENT (A+B+C)

85 627

91 597

-5 970

91 536

100 952

-9 416

A. Bunuri şi servicii

77 880

81 853

-3 973

83 897

90 600

-6 703

a. Bunuri

57 187

69 370

-12 183

61 881

76 692

-14 811

b. Servicii

20 693

12 483

8 210

22 016

13 908

8 108

-  servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor

2 886

183

2 703

2 794

177

2 617

- transport

6 186

2 358

3 828

6 509

2 793

3 716

- turism - călătorii

2 237

3 074

-837

2 453

3 656

-1 203

- alte servicii

9 384

6 868

2 516

10 260

7 282

2 978

B. Venituri primare

3 248

7 886

-4 638

3 429

8 389

-4 960

C. Venituri secundare

4 499

1 858

2 641

4 210

1 963

2 247

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 4 936 milioane euro (comparativ cu 4 797 milioane euro în perioada ianuarie - decembrie 2017), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 4 042 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 894 milioane euro.

În perioada ianuarie - decembrie 2018, datoria externă totală a crescut cu 1 115 milioane euro. În structură:

datoria externă pe termen lung a însumat 67 219  milioane euro la 31 decembrie 2018   (68,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,9 la sută faţă de 31 decembrie 2017;

datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2018 nivelul de 31 257 milioane euro (31,7  la sută din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,4 la sută faţă de 31 decembrie 2017.

 

Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)

 

Datoria externă

Serviciul datoriei externe, ianuarie – decembrie 2018p

Sold la 31.12.2017

Sold la 31.12.2018p

I. Datoria externă pe termen lung

68 520

67 219

17 338

I.1. Datoria publică

33 550

34 063

4 740

I.1.1. Datoria publică directă

33 118

33 711

4 658

I.1.2. Datoria garantată public

432

352

82

I.2. Datoria negarantată public, din care:

33 799

31 960

12 557

I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor

2 468

2 110

1 640

I.3. Datoria autorităţii monetare,din care:

1 171

1 196

41

I.3.1. Alocări de DST de la FMI

1 171

1 196

41

II. Datoria externă pe termen scurt

28 841

31 257

43 825 e

Total datorie externă (I+II)

97 361

98 476

61 163

e) date estimate

p) date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 20,7 la sută în perioada ianuarie - decembrie 2018, comparativ cu 25 la sută în anul 2017. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 decembrie 2018 a fost de 4,9 luni, în comparaţie cu 5,4 luni la 31 decembrie 2017.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2018 a fost de 74,6 la sută, comparativ cu 79 la sută la 31 decembrie 2017.

Precizări metodologice

1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.

2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe.

=3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele: 3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.

5. Datoria externă include următoarele instrumente financiare de natura pasivelor: numerar și depozite, împrumuturi, titluri de valoare de natura datoriei, credite comerciale și avansuri primite, pasive rezultate din sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții standardizate, alocări de DST de la FMI și alte angajamente. (Conform manualului FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, 2014).

6. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată și care nu a ajuns la scadență). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP și de autoritățile administrației publice locale, în baza legislației privind datoria publică, inclusiv titlurile de stat cumpărate de nerezidenți - calculate la valoarea de piață. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP și de autoritățile administrației publice locale, conform legislației privind datoria publică.

7. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.

8. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.

9. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni), potrivit unui comunicat remis STIRIPESURSE.RO.

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1150 (s) | 35 queries | Mysql time :0.025652 (s)