News Flash:

Boboteaza - traditii, obiceiuri si superstitii

5 Ianuarie 2015
2382 Vizualizari | 0 Comentarii
Ajunul Bobotezei este o zi prielnica si obieceirilor pagane: farmece, descantece, magii albe si negre.
 
Se spune ca celor care postesc de Ajunul Bobotezei le merge bine tot anul.
 
Conform unor traditii populare, de Ajun preotul nu trebuie aparat de caini, pentru ca e rau de moarte. Cenusa din soba si gunoiul din casa se strang dimineata pentru a fi presarate primavara pe campul pentru roade, ca sa le fereasca de pradatori.
 
Exista credinta potrivit cariea in dimineata de Ajunul Bobotezei daca pomii sunt incarcati cu promoroaca, vor avea rod bogat.
 
Este frecvent intalnita superstitia potrivit careia, animalele din grajd vorbesc, la miezul noptii din Ajunul Bobotezei, despre locurile unde sunt ascunse comori.
 
De Ajun, nu sunt admise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut, nici macar jaratec.
 
Se spune ca in seara de Ajun se poate afla cat va trai fiecare dintre membrii familiei. La miezul noptii, se iau carbuni din vatra si se denumeste fiecare cu numele membrilor familiei. Se crede ca primul care va muri va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede, ia cel mai longeviv va fi cel al carui carbune se va stinge ultimul.
 
In Ajunul Bobotezei, in ziua de Boboteaza, de Sfantul Ioan Botezatorul si opt zile dupa aceea, nu se spala rufe, pentru ca apele sunt sfintite.
 
Superstitia cea mai des intalnita este cea care spune ca in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si un fir de busuioc, apoi le pun sub perna. Baiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor casatori.
 
Fetele care cad pe gheata in de Boboteaza, crede, ca sigur se vor marita in acel an.
 
Traditia cere ca de Ajunul Bobotezei in camera cea mai gatita a casei „camera de curat", sa se aseze o masa. Sub fata de masa se pune fin iar in colturi un bulgare de sare. Deasupra, se pun cel putin 12 feluri de mincare, coliva, griu pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata - bob fiert, fiertura de prune, sarmale, bors de fasole alba, in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac, dulciuri de post. Cu aceasta masa incarcata este asteptat preotul cu Botezul. Dupa sfintirea bucatelor de catre preotul care vine cu Iordanul, familia se asaza la masa, resturile de la bucate fiind adaugate in hrana animalelor, pentru a fi protejate de boli si ca sa fie bune de prasila tot anul.
 
Se mai spune ca ajunul Bobotezei este cea mai geroasa zi a anului si ca in aceasta noapte viitorul poate fi citit in oglinda.
 
In Bucovina, dar si in unele sate din Ardeal, in ajunul de Boboteaza se colinda.
 
In unele regiuni din Ardeal, Boboteaza este un obicei stravechi, de numit Ciuralexa. Vechi de sute de ani, este un ritual agrar care inseamna stropitul livezilor si inconjuratul gospodariilor pentru ca in anul care tocmai a inceput gospodarii sa aiba recolte bogate.
 
Ajunul Bobotezei, din 5 ianuarie, este prima zi de post din noul an, dupa 11 zile in care nu au mai fost restrictii alimentare, cu ocazia sarbatorilor Nasterii Mantuitorului si Anului Nou.
 
Pentru a intampina cum se cuvinte aceasta mare sarbatoare, a Bobotezei, credinciosii tin post aspru sau chiar post negru, luand numai dimineata Agheasma Mare, pe care o au pastrata din anii trecuti.

sursa: reporterul

ajunul bobotezei
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0815 (s) | 25 queries | Mysql time :0.013753 (s)