Fostul judecator Camelia Bogdan nu cedeaza in razboiul sau cu procurorii DNA si seful Inspectiei Judiciare, Lucian Netejoru. Fostul judecator vine cu explicatiile juridice si face o plangere impotriva solutiei DNA in care explica ca s-ar fi asteptat la o argumentatie ”mai putin poetica” din partea procurorilor DNA si la mai mult profesionalism. Camelia Bogdan sugereaza ca procurorul de caz nu cunoaste legislatie si a clasat acest dosar la ordin, conform stiripesurse.ro.
”Inainte de a supune atentiei dumneavoastra criticile referitoare la modalitatea de interpretare a conditiilor de tipicitate a infractiunii de abuz in serviciu prev in disp. art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 C.pen. cu eludarea exigentelor doctrinare ridicate la izvor de drept prin interpretarile obligatorii ale Curtii Constitutionale de catre domnul procuror de caz Remus Budai, cu deosebit respect, va rog sa permiteti sa redau situatia de fapt prezentata organelor de urmarire penala avuta in vedere pentru incadrarea activitatii inspectorului-sef al Inspectiei judiciare in tiparele acestui act normativ.
In ceea ce priveste metodologia de expunere, cu deosebit respect, va rog sa imi permiteti sa subliniez, ab initio, ca dresand o plangere Directiei Nationale ANTICORUPTIE am plecat de la premisa ca ma adresez unor procurori specializati in solutionarea cauzelor de coruptie, a caror pregatire este necesar a fi cat mai putin poetica cu putinta pentru a indeplini standardele minime necesar a fi intrunite pentru combaterea acestui flagel.
Intrucat domnul procuror Remus Budai, desi era obligat conform disp art 285 C pr pen, sa admininstreze probele necesare stabilirii adevarului in prezenta cauza, a admisistrat, pe parcursul a 5 luni de zile, in cadrul probatoriului, o singura adresa la MLNR, concluzionand cu de la sine putere ca domnului inspector-sef i-ar fi incetat calitatea de membru al MLNR,
Intrucat domnul procuror Remus Budai, a inserat consideratii doctrinare in rezolutia de clasare a domnului Lucian NETEJORU, dovedind ca nu intelege distinctia intre urmarea imediata a infractiunii de abuz in serviciu (care poate fi o paguba sau o vatamare intereselor legitime ale unei persoane) si cerinta special necesar a fi intrunita pentru a fi in prezenta infractiunii prev de art 13 ind 2 din Legea nr 78/2000, respectiv a urmaririi unui folos pentru sine sau pentru altul (neavand relevanta pentru retinerea infractiunii daca acest folos nu este obtinut in mod efectiv, deoarece pentru incadrarea in tiparele normei de incriminare este necesar ca el sa fie doar urmarit, aspect ce rezulta din interpretarile obligatorii ale Plenului CCR din 22 06 2017, ocazie cu care, declarand neconstitutionala tentativa la infractiunea amintita, Curtea a retinut ca legiuitorul a avut in vedere la incriminarea abuzului in serviciu chiar si a faptelor care nu au fost consumate, ramanand in stare de tentativa)”, arata Camelia Bogdan, in plangerea inaintata DNA.
