News Flash:

Cancerul de san, provocat de gazele de sist?

22 August 2014
703 Vizualizari | 0 Comentarii
Combustibilii fosili sunt, la ora actuala, una dintre cele mai raspandite surse de energie in lumea moderna in care traim. Multe dintre activitatile pe care le desfasuram in fiecare zi, de la mersul cu masina la prepararea cinei, sunt direct dependente de un tip sau altul de combustibili fosili, fie ca este vorba despre gazele naturale, despre carbune sau despre petrol. Spre deosebire de sursele de energie regenerabila – numite si "verzi" – combustibilii fosili genereaza si un impact asupra aerului in momentul in care sunt utilizati. Prin arderea lor, in atmosfera se imprastie particule de praf si gaze cu efect de sera. In plus, nici extractia lor din subteran nu este tocmai curata, in mediul inconjurator raspandindu-se compusi organici volatili precum benzenul, un cancerigen cunoscut. Din aer, poluantii pot ajunge in organismele umane.

Energia „verde”, precum cea solara sau cea eoliana, este mai prietenoasa si cu sanatatea oamenilor. Deocamdata insa, multi experti considera ca energiile regenerabile sunt prea scumpe pentru ca statele sa isi permita la ora actuala sa inlocuiasca total combustibilii fosili cu noile forme de energie. Exista si problema intermitentei energiei alternative (vantul nu bate incontinuu, soarele nu straluceste noaptea sau cand este innorat).

Pe de alta parte, combustibilii fosili au costuri mai reduse, dar vin la pachet cu o serie de efecte nedorite asupra sanatatii.

Un studiu care a evaluat efectele generarii de electricitate asupra sanatatii publice in Europa a estimat numarul de decese provocate de poluarea aerului cauzata de arderea combustibililor fosili. Potrivit calculelor, carbunele cauzeaza, in medie, 24,5 decese pe TWh (terawatt-ora, unitate de masura a energiei), iar petrolul 18,4 decese pe TWh. Prin comparatie, gazul natural – deoarece arde mai curat si trimite in aer o cantitate mai mica de particule de praf si de gaze de sera – cauzeaza, in medie, 2,8 decese. Energia nucleara produce si mai putine decese pe TWh: 0,052.

In ceea ce priveste decesele provenite din accidente la locul de munca, tot carbunele este cel mai nociv, cu 0,1 decese pe TWh. Gazul este cauza a 0,001 decese pe TWh, iar energia nucleara a 0,019 decese.

Datele oficiale ale guvernului american arata ca, in anul 2007, rata accidentelor mortale petrecute in SUA in sectorul mineritului de carbune a fost de 24,8 decese la 100.000 de muncitori angajati cu norma intreaga, fata de 13,3 decese in cazul extractiei petrolului si a gazelor naturale. In industria privata in totalitatea ei rata deceselor a fost de 4,3 la 100.000.

Cancerul de san, provocat de gazele de sist?

O informatie prezentata in documentarul „Cerul este roz”, o continuare la „Gasland” realizata de regizorul Josh Fox, s-a raspandit rapid in mediul online, creand panica in randul femeilor. In filmul sau, Fox sustine ca exploatarea gazelor de sist cauzeaza cancer la san. Drept dovada, el citeaza un articol de presa aparut in publicatia locala „Denton Record-Chronicle” sub semnatura jurnalistei Peggy Heinkel-Wolfe.

Conform datelor prezentate in articol, rata cazurilor de cancer la san din 6 comitate din Texas crescuse cu doua cazuri la 100.000 de locuitori in intervalul 2005 – 2008.

Articolul preciza ca rata bolii era mai scazuta in restul statului Texas decat in cele 6 comitate (Denton, Hood, Johnson, Parker, Tarrant si Wise), acestea fiind comitatele in care se desfasura cea mai intensa activitate de exploatare a gazelor de sist din formatiunea Barnett. Articolul cuprindea si informatia ca, in ciuda cresterii, rata din cele 6 comitate era mai mica decat cea nationala.

In realitate insa, o crestere de cateva cazuri este prea mica pentru ca specialistii sa poata atribui o semnificatie clara unei astfel de variatii statistice.

Din datele oficiale referitoare la statul Texas, disponibile pe site-ul cancer-rates.info, nu reiese o evolutie unitara a ratelor cancerului la san in cele 6 comitate mentionate, in perioada anilor 2005 – 2011 (2011 este ultimul an pentru care datele sunt disponibile online). De pilda, in comitatele Johnson, Tarrant si Hood rata cancerului la san a scazut in 2011 fata de 2005 (de la 106,8 cazuri la 100.000 de locuitori la 103,5; de la 110,2 la 109,1; respectiv de la 199,4 la 152,6). In schimb, in comitatele Denton, Wise si Parker a crescut (de la 100,4 la 107,6; de la 68,9 la 131,4; respectiv de la 131,5 la 159,1).

Intr-un articol publicat de Associated Press, cercetatorii intervievati desfiinteaza mitul potrivit caruia fracturarea hidraulica a fost asociata cu rate crescute de cancer de san. Simon Craddock Lee, profesor de antropologie medicala la Southwestern Medical Center din cadrul Universitatii din Texas, Dallas, a explicat ca afirmatiile sustinute de Josh Fox reprezinta „un caz tipic de eroare ecologista” deoarece militantii sugereaza in mod gresit ca aceasta boala (cancerul la san) ar fi legata de un singur factor. De fapt, dieta, stilul de viata si accesul la ingrijire medicala joaca si ele un rol foarte important, alaturi de factorii genetici.

Cat de periculos este traiul langa o exploatare? Dar langa autostrada?

Un studiu din 2012 realizat de Scoala de Sanatate Publica din Colorado din cadrul Universitatii din Colorado, avand-o pe Lisa McKenzie ca autor principal, a evaluat riscul reprezentat pentru sanatatea umana de emisiile rezultate din exploatarea resurselor neconventionale de gaz.

Scopul studiului a fost acela de a estima riscurile pentru sanatate reprezentate de expunerea la emisiile unei exploatari de gaze naturale din comitatul Garfield, Colorado. Cercetatorii au estimat riscul de a face cancer si alte boli pentru doua populatii: 1. rezidentii care locuiau la mai mult de o jumatate de mila distanta de puturile de gaz si 2. rezidentii care locuiau la mai putin de o jumatate de mila distanta de exploatare.

In perioada 2008 – 2010 au fost colectate mostre de aer si au fost analizate concentratiile a catorva zeci de hidrocarburi (printre care si benzenul, trimetilbenzenul, xilenul) din mostrele respective. Ulterior, pe baza masuratorilor, cercetatorii au estimat expunerea oamenilor la acele substante si riscurile asociate.

Rezultatele au aratat ca rezidentii care locuiesc la mai putin de o jumatate de mila de puturile de extractie a gazelor prezinta un risc mai mare de a avea probleme de sanatate din cauza exploatarii de gaze decat locuitorii care stau la mai mult de o jumatate de mila de puturi. Mai exact, in ceea ce-i priveste pe oamenii care traiau la peste o jumatate de mila, riscul de a face cancer din cauza nivelului de poluare din aer era de 6 cazuri la un milion, iar in cazul celor care locuiau mai aproape, de 10 cazuri la un milion.

Studiul Scolii de Sanatate Publica din Colorado despre emisiile de compusi organici volatili a fost criticat de reprezentanti ai autoritatilor locale si de oameni de stiinta din industrie. „Energy in depth”, un grup reprezentant al Institutului de Petrol American, a apreciat ca cercetarea avea cateva erori majore. In primul rand, cercetatorii de la Scoala de Sanatate Publica din Colorado nu au luat in considerare faptul ca poluarea respectiva ar fi putut fi cauzata si de alte surse in afara de industria de gaze din zona. Emisiile au fost tratate ca si cum ar fi provenit, in totalitatea lor, de la exploatarea gazelor de sist, in ciuda faptului ca la aproximativ o mila de puturi trecea o autostrada interstatala importanta, masinile fiind, in general, o sursa majora de emisii de benzen.

De altfel, Agentia pentru Protectia Mediului din SUA (EPA) considera ca cea mai mare parte a emisiilor de benzen din aer vin din surse mobile. Oamenii care locuiesc sau muncesc langa drumuri aglomerate sau care petrec mult timp in vehicule tind sa fie expusi unei cantitati mai mari de benzen si, prin urmare, prezinta risc mai mare de a suferi de diferite boli asociate.

Potrivit „Energy in depth”, riscul de cancer mentionat in studiul Scolii din Colorado nu era mai mare decat mediile statistice nationale referitoare la persoanele care se imbolnavesc din cauza poluarii din aer. Intr-un raport al EPA se arata ca, in 2005, media nationala a riscului de cancer din cauza substantelor toxice din aer era de 50 la un milion de oameni. Adica, in medie, aproximativ 1 din 20.000 de oameni avea un risc crescut de a face cancer daca respira substantele toxice din aer (si daca era expus la nivelul emisiilor din 2005 pe parcursul intregii sale vieti). Prin urmare, studiul Scolii din Colorado nu a demonstrat, de fapt, nicio crestere relevanta a ratei cancerului, au mai aratat specialistii „Energy in depth”. Acestia au considerat ca studiul avea si alte greseli, precum exagerarea timpilor de expunere cu 900%.

In replica la studiu, autoritatile statale au anuntat ca din aprilie 2009 Colorado si-a intarit reglementarile pentru industria de petrol si gaze: printre noile reguli era si cerinta ca substantele cunoscute drept compusi organici volatili (benzen etc.) sa fie reduse cu pana la 95% prin folosirea unor echipamente moderne.

Niveluri periculoase de benzen in aer

Insa anterior acestei date, calitatea aerului din comitatul Garfield fusese destul de problematica. Mai multi locuitori din regiune se plansesera de ameteli, greata, probleme respiratorii, iritatii ale ochilor si ale pielii sau acuzasera industria extractiva ca ii imbolnavise de cancer.

Un raport publicat in anul 2008, realizat de Serviciul pentru Sanatate Publica, de Departamenul pentru Sanatate Publica si Mediu din Colorado si de Agentia pentru Substante Toxice si Registrul Bolilor a aratat ca in unele zone din comitat nivelul poluantilor din aer putea fi periculos.

Mai multe detalii pe :sanatate.bzi.ro



combustibilii fosili energie benzenul cancerige energia verde
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0934 (s) | 25 queries | Mysql time :0.022058 (s)