News Flash:

Cand semanam rapita? Tot ce trebuie sa stie fermierii care opteaza pentru aceasta cultura

10 Ianuarie 2018
485 Vizualizari | 0 Comentarii

O intensiva promovare a culturii de rapita utilizata in calitate de furaj pentru animale, materie prima pentru producerea uleiului alimentar cu un aport deosebit in acizi grasi omega 3 si omega 6, precum si producerea biodieselului este unul dintre fenomenele actuale care au invadat domeniul agroalimentar. 

De ce cultivam rapita? Iata una dintre intrebarile pentru care agricultorii manifesta un interes deosebit. Drept raspuns la aceasta solicitare, producatorul de hibrizi de rapita si porumb, Dekalb, ofera un suport informational adeptilor sectorului agrar despre avantajele cultivarii rapitei. Pe site-ul sau oficial, compania informeaza ca ameliorarea structurii solului, stabilitatea randamentelor, etalarea lucrarilor sunt doar cateva atuuri care determina aprecierea rapitei de catre agricultori, atat din punct de vedere al rentabilitatii economice, cat si al potentialului sau agronomic. In comparatie cu celelalte culturi de primavara, rapita acopera solul timp de 11 luni, incetinind efectele nefaste ale vantului si eroziunilor cauzate de ape in timpul iernilor mai friguroase. Astfel, se evita cheltuielile si efortul suplimentar pentru recultivarea solului cu alte culturi agricole. Timp de aproape un an, cele 280 km de radacini primare si secundare dezvoltate, in mediu, pe fiecare hectar, vor favoriza aerarea solului si vor reduce riscul spalarii nitratilor prin scurgerea lor verticala in sol, precum si difuzarea pe intreaga suprafata a solului. 

Rapita atenueaza necesitatea utilizarii erbicidelor, intrucat ea participa la minimizarea invaziei de plante erbacee necultivate. Fiind un factor efectiv de diversificare in rotatiile culturilor agricole, rapita prezinta un efect de ameliorare asupra cerealelor care sunt cultivate ulterior. Se constata, de asemenea, o descrestere globala a problemelor fitosanitare si a costurilor destinate gestiunii plantatiilor de rapita. Ciclul culturii de rapita prezinta o buna compatibilitate cu alte culturi de rotatie precum graul, orzul, sfecla etc., facilitand, astfel, mersul lucrarilor.

Rapita este, in mediu, cu 10% mai productiva decat graul, diferenta de productivitate atingand uneori chiar si pana la 30%. In plus, rapita se recolteaza mai devreme decat graul, ceea ce permite cultivarea ulterioara a acestuia cu obtinerea unui randament mai mare. Aceste fenomene se intampla datorita faptului ca rapita conditioneaza imbogatirea solului cu azot, asumandu-si rolul de ingrasamant natural.

Avand un ciclu vegetal atipic, rapita impiedica aparitia daunatorilor sau bolilor la culturile de cereale, contribuind, astfel, la reducerea costurilor legate de controlul acestor factori de risc.

Perioada de semanat si planta premergatoare

Pentru a-si desfasura ciclul, rapita are nevoie de multa lumina, ceea ce ii determina pe agricultori sa stabileasca o perioada timpurie de cultivare. In cazul semanatului tardiv, evolutia vegetativa a culturilor este incompleta. Rapita trece foarte rapid in faza generativa, iar capacitatea de atingere a maturitatii roadei devine practic de nerealizat.

Rapita se cultiva din moment ce compozitia si temperatura solului permit acest fapt. De regula, perioada de cultivare a rapitei inainteaza cu ceva timp semanatul cerealelor. Cantitatea optimala prestabilita pentru semanatul rapitei este de 100-120 seminte germinate/m2. Acest indicator poate fi calculat prin intermediul formulelor in functie de densitatea culturii si gradul de germinare preconizat. Insa, uneori, din cauza riscurilor favorizate de cultivarea timpurie, aceasta doza nu asigura obtinerea unui maxim randament, de aceea, agricultorii depasesc strategic aceasta cifra.

Adancimea de implantare in sol a semintelor de rapita nu trebuie sa depaseasca 1-2 cm. In cazul in care exista pericolul deshidratarii stratului superior al solului, in scopuri de protectie, se admite cultivarea rapitei la adancimi de 3-4 cm. Important e ca semintele sa obtina contactul necesar cu solul dupa actiunea semanatoarelor automatizate.

 Un efect pozitiv asupra randamentului culturii il va constitui si distanta dintre randuri. Specialistii in domeniul agricol au stabilit ca distanta de echilibru intre randuri este de 12 cm, asigurand productivitatea de 100%, cu excluderea actiunii altor factori de influenta.

Termenul optimal de semanat joaca un rol important in formarea roadei. El se stabileste in dependenta de natura culturii, de clima, solul, rezervele acvatice ale zonei geografice in care se preconizeaza cultivarea, precum si de conditiile meteo inregistrate pe parcursul anului. In Europa, termenul optimal de cultivare a rapitei se considera a treia decada a lunii aprilie, iar in Siberia, semanatul se realizeaza in a doua sau a treia decada a lunii mai. 

Termenul de cultivare, adancimea de implantare, distanta intre randuri, cantitatea recomandata de seminte conditioneaza un randament accentuat la culturile de rapita si o calitate mai buna a recoltei.

Perioada de vegetatie a rapitei

Variatia perioadei de vegetatie a rapitei in functie de soiul acesteia se bazeaza pe o explicatie logica simpla. Soiurile de toamna au o perioada de vegetatie mai lunga, incadrandu-se in limitele 270-300 zile, iar cele de primavara se extind pe un termen de 110-130 zile. Cresterea rapitei se caracterizeaza prin sase etape principale. Durata si specificul fiecarei etape sunt intr-o stricta interdependenta cu caracteristicile de baza a soiului de rapita.

Semintele germinate au nevoie, in mediu, de la 4 la 10 zile pentru a incolti. In aceasta perioada, ele comporta o susceptibilitate importanta la agentii patogeni proveniti din sol. Iata de ce, la aceasta etapa, se practica tratarea solului sau a semintelor cu substante protectoare. Totusi, viteza aparitiei agentilor patogeni depinde, in mare masura de temperatura si umiditatea solului, de contactul sol-seminte si adancimea de implantare.

In Canada, fungicidele care protejeaza semintele sunt adesea folosite pentru soiurile de rapita de primavara. Cu toate acestea, ele nu sunt utilizate in S.U.A. ca materiale efective antifungice.

Etapa I incepe din momentul cand planta tanara a strapuns suprafata solului. Cotiledoanele sunt impinse spre exterior prin intermediul unui hipocotil activ. La aceasta etapa, plantele sunt vulnerabile atat la agentii patogeni, cat si la infestarea cu purici, care actioneaza in detrimentul evolutiei vegetative conforme a rapitei.

Pentru soiurile de primavara, etapa a II-a se caracterizeaza printr-o crestere abundenta a frunzei timp de cateva saptamani. Soiurile de toamna-iarna isi desfasoara aceasta etapa a perioadei vegetative deja in primavara. Din momentul atingerii indicelui maxim al suprafetei frunzelor se considera sfarsitul etapei a II-a de vegetatie, iar cresterea duratei zilei si a temperaturilor medii conditioneaza declansarea celei de-a III-a etape a ciclului. Aceasta se defineste prin acumularea de la 30 la 60% de substanta uscata, incheierea fazei de formare a frunzelor si sinteza zaharurilor necesare pentru asigurarea procesului de inflorire si umplere a pastaii.

Etapa a IV-a incepe odata cu inflorirea si se incadreaza in intervalul 14-21 zile. Zilnic se deschid de la 3 la 5 flori, insa doar 40% din ele se vor transforma in pastai. Atunci cand cad petalele ultimei flori de pe tulpina principala, se initiaza etapa a V-a a perioadei de vegetatie. Pastaia se umple dupa o perioada de 35-50 zile de la inflorire, iar in seminte se contin aproape 40% de umiditate. Roada se considera gata pentru recoltare atunci cand aproximativ 40% din pastaile de rapita si-au schimbat culoarea. 

Fertilizarea culturii de rapita

Fertilizarea este un proces amplu care actioneaza in vederea obtinerii unor rezultate performante intr-o afacere bazata pe cultivarea rapitei. Tehnologia cultivarii implica si etapa de introducere a fertilizantilor, deoarece agricultorul nu cunoaste ce rezerve de elemente nutritive are solul si trebuie sa evite aparitia carentelor in substante necesare pentru desfasurarea optimala a ciclului de evolutie al rapitei.

In perioada vegetativa, procesul de introducere a ingrasamintelor se realizeaza de doua ori: toamna si primavara. Fertilizarea solului cu ingrasaminte inainte de semanat include, in esenta, imbogatirea solului cu fosfor si potasiu, care servesc drept sursa de nutritie pentru viitoarea planta. Ghidurile de bune practici pentru agricultori descriu detaliat tipul, concentratiile, dozele, perioada de administrare a fertilizantilor. Utilizarea in abuz a acestora, in special a ingrasamintelor azotoase ar putea conduce spre inghetul semintelor in sezonul de iarna. Aplicarea in toamna a ingrasamintelor cu continut de sulf nu este eficienta, intrucat ionii de sulfat le fac usor levigabile.

Pentru a putea purcede la fertilizarea de primavara a plantatiei de rapita, este necesar de a lua in considerare cativa factori precum temperatura si umiditatea aerului, calitatea solului, stadiul de dezvoltare al plantelor, etapa ciclului de vegetatie a culturii, etc. Tratarea cu ingrasaminte in aceasta perioada se bazeaza pe administrarea ingrasamintelor cu azot si sulf, precum si imbogatirea solului cu bor si magneziu. 


dekalb ingrasamant
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0876 (s) | 24 queries | Mysql time :0.017170 (s)