News Flash:

Caracteristici climatice in Depresiunea Husilor

14 Decembrie 2015
2495 Vizualizari | 1 Comentarii
Depresiunea Husilor este situata intr‑o zona cu un climat temperat-continental cu usoare nuante microclimatice locale (mai ales pe Valea Prutului, Valea Grecului, Valea lui Ivan, Valea Lohanului). Temperatura medie anuala este de 9,5˚ C, dar se inregistreaza o diferenta de 1˚ de la o localitate la alta, datorita inversiunilor termice intalnite cu precadere pe Valea Prutului si cea a Lohanului (curentii de aer sunt directionati pe culoarul acestor vai, mai ales iarna - crivatul siberian). Verile sunt calduroase si cu frecvente perioade de seceta. Temperaturile maxime urca pana la peste 40˚ C (42˚ C iulie 2007). Statia meteorologica Husi dispune de date meteorologice complete pe o perioada de 105 ani pentru temperatura, 99 ani pentru precipitatii si 80 ani pentru regimul vanturilor.

Adapostul oferit de rama dealurilor inalte din jur asigura o dinamica moderata a aerului ceea ce ii confera Husului un microclimat confortabil, odihnitor.

In perioada 1921-1955 temperatura medie anuala la Husi a fost de 9,5º C iar amplitudinea medie a fost de 25,5º C.
In august 1994 la Valea Grecului au cazut in decursul a doua ore si jumatate circa 69 mm/cm2 de precipitatii.
Pe teritoriul depresionar se gasesc mai multe posturi pluviometrice care monitorizeaza caderile de precipitatii zonale. Post pluviometric pentru un anumit numar de ani a existat si la Poganesti.

Sub coordonarea profesorului Gheorghe Susnea, elevii Liceului „Dimitrie Cantemir“ din Husi au facut observatii decenii la rand asupra fenomenelor meteorologice. Astfel, pe un diapazon temporar cuprins intre anii 1975-2000, profesorul Susnea a constatat ca in depresiunea Husilor, cantitatea anuala de precipitatii atmosferice a fost de 521,5 mm. mai redusa decat media anuala a tarii (620 mm.). In general, precipitatiile atmosferice au un caracter torential (mai ales vara), osciland intre 250 si 888 mm., cu perioade de uscaciune si seceta. Luna cea mai ploioasa a fost iunie (ploi torentiale), iar cele mai putine precipitatii au fost in luna martie. Rareori ploile iau un caracter catastrofal, de exemplu: iulie 1948, august 1959, august 1994.

In Depresiunea Husilor majoritatea ploilor sunt determinate de influentele atlantice din V, ajungand mult diminuate pana in aceste regiuni. Ninsorile incep, de obicei, de la sfarsitul lui noiembrie si dureaza pana la sfarsitul lui martie. Grosimea medie a stratului de zapada este de 39,3 cm., iar maxima poate ajunge pana la 110 cm. (1940, 1954, 1985, 2004). (SUSNEA 2001, 3-4).

Temperatura medie anuala a aerului are valori cuprinse intre 9˚ C (in zona mai inalta din partea de NV si partea centrala si 9,5˚ C (in partea de E si S), favorabila principalelor plante ce se cultiva aici: grau, porumb, orz, vita-de-vie, pomi fructiferi, floarea soarelui etc.
Temperaturi minime absolute a caror valoare scade sub 0˚ C se inregistreaza din a doua decada a lunii septembrie, cel mai timpuriu si se pot prelungi pana in ultima decada a lunii mai.

Bruma este un element dintre fenomenele meteorologice negative care produce pagube agriculturii. Se produce cu precadere pe fundul vailor Prutului, Grecului, Duda s.a. Suma medie a precipitatiilor anuale este de 510,9 mm la Husi si 568,6 la Dranceni. In sezonul cald, acestea au uneori un pronuntat caracter torential, in special vara, cand se inregistreaza averse de o intensitate deosebita. Cantitatile mari cazute in intervale scurte de timp provoaca inundatii si eroziunea solului, iar iarna inzapeziri.

Precipitatiile inregistreaza media anuala de 539 mm, fiind neuniform repartizate in timpul anului (cele mai mari cantitati fiind inregistrate in zona de padure). Primavara insumeaza in medie 135 mm, vara 188 mm, iar toamna si iarna aproximativ cate 108 mm. (OBREJA, 1979, 11). Desi in timpul verii se realizeaza cea mai mare pluviozitate a anului, aceasta provine dintr‑un numar redus de ploi cu intensitate mare, dar cu frecvente perioade secetoase. Iarna precipitatiile cad sub forma de zapada care se asterne relativ uniform, depunandu‑se mai ales in zonele dosite. Zapada este mult spulberata pe platourile inferioare expuse vanturilor nord-estice.

Dintre fenomenele meteorologice negative amintim si seceta si grindina.

Vanturile din aceasta zona se orienteaza in lungul vaii Prutului, Lohan, Valea Grecului s.a. Vanturile cu intensitate mai mare, atunci cand sunt insotite de ploi, dauneaza culturilor de grau cand sunt ajunse la maturitate si plantatiilor de pomi.

Prin forma de cuveta prelungita pe care o au vaile, se impune o diferentiere topoclimatica si microclimatica. Astfel, putem identifica un microclimat al sesurilor (Valea Prutului, Gura Vaii), insa in zonele de amonte (la N de satul Fundatura si Arsura) bariera nordica deluroasa si desimea padurilor le asigura un microclimat de adapost cu temperaturi temperate vara in timpul zilei, si ceva mai blande fata de ses, iarna. Forma de palnie a vailor, cu un relief inalt in N si NV (peste 400 m) favorizeaza inversiuni termice, mai ales iarna, la obarsia paraului Ruginosu.

Inversiunile sunt dese si in timpul verii, noaptea, incat pe ses sunt inregistrate temperaturi mai scazute decat pe relieful inalt din jur. Numarul mare al inversiunilor termice atrage si frecventa mare a brumelor, care apar aici mai timpuriu toamna si se prelungesc mai tarziu primavara.

Prof. Vicu Merlan

depresiunea husilor
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

Soitu Daniel  | #4868
Bună ziua! Mă puteți ajuta? Am nevoie de adresa de e-mail a domnului Vicu Merlan.
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2017 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0770 (s) | 36 queries | Mysql time :0.018048 (s)