News Flash:

CCR face NOI PRECIZARI privind LEGEA DARII IN PLATA

15 Ianuarie 2017
380 Vizualizari | 0 Comentarii
Conditia de impreviziune se aplica si contractelor incheiate in baza vechiului cod civil. Judecatorul are dreptul sa verifice conditiile de aparitie ale impreviziunii si sa le echilibreze cu conditiile din momentul aparitiei impreviziunii, ceea ce ar putea insemna la o adica si o conversie in lei cu un anume discount. Acestea sunt pe scurt prevederile motivatiei CCR la legea darii in plata.

Curtea Constitutionala (CCR) a publicat pe site-ul propriu si a trimis spre publicare in Monitorul Oficial motivarea privind decizia de neconstitutionalitate a legii darii in plata luata de Curte in data de 25 octombrie 2016, ca raspuns la cele 33 de exceptii de neconstitutionalitate ridicate de sase banci impotriva Legii 77/2016. Circa 4.000 de procese stateau blocate pe rolul instantelor de judecata in asteptarea aparitiei acestei motivatii a CCR. Avocatii consultati de ECONOMICA.NET precizeaza ca aceasta motivare instituie ceva ce nu s-a mai intamplat pana acum in statul nostru de drept, permitand judecatorilor constatarea impreviziunii si indreptarea conditiilor devenite oneroase intr-un contract de credit bancar.

Impreviziunea reprezinta "paguba pe care o sufera una din partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti, in cursul executarii contractului, determinat de fluctuatiile monetare, care cel mai adesea consta intr-o inflatie deschisa sau galopanta". Altfel spus, reflecta o situatie care nu putea fi - cum ii spune si numele - prevazuta, spre exemplu cresterea rapida a dobanzii unui credit aflat in derulare, care atrage dupa sine cresterea ratei lunare, asa cum s-a intamplat, de altfel, pentru sute de mii de romani in criza financiara.

"CCR analizeaza foarte atent in aceasta motivatie faptul ca s-a invocat exceptia de neconstitutionalitate privind contractele incheiate pe vechiul Cod Civil si considera ca impreviziunea poate fi aplicata si contractelor incheiate in baza vechiului cod", precizeaza Stan Tirnoveanu, partener senior in cadrul societatii de avocati Zamfirescu Racoti & Partners, pentru ECONOMICA.NET. La randul sau, avocata Alexandra Burada precizeaza ca "mi se pare o decizie foarte bine motivata, una care ofera toate elementele in ansamblu si confirma constitutionalitatea legii si aplicarea acesteia si retroactiv pentru contractele incheiate inainte de intrarea in vigoare a noului Cod Civil".

Celalalt aspect important al motivatiei deciziei CCR se refera la definirea impreviziunii si a felului in care judecatorul poate decide daca un contract bancar a devenit oneros in anumite conditii si cum poate fi echilibrata aceasta stare de fapt. Pana la urma ramane la latitudinea judecatorului modificarea anumitor clauze contractuale. "CCR considera ca impreviziunea este ca un echilibru intre forta obligatorie a contractului de credit si executarea cu buna credinta a acestuia de catre client. Pornind de la institutia impreviziunii, se constata ca aceasta nu poate opera in baza legii si trebuie ca judecatorul sa verifice conditiile impreviziunii (a dezechilibrelor aparute dupa incheierea contractului). De aceea, CCR a decis ca articolul 11, teza unu este neconstitutional deoarece nu permite judecatorului sa verifice impreviziunea. De asemenea a considerea ca prin darea in plata (predarea bunului in locul datoriei) s-ar afecta insasi impreviziunea pentru ca aceasta presupune reechilibrarea contractului, permite judecatorului sa il verifice si sa il echilibreze pornind din momentul aparitiei impreviziunii. Este vorba de momentul in care a aparut dezechilibrul, de cand contractual a devenit oneros, din cauza unui dezechilibru de curs sau a aparitiei unei crize financiare si nu din cauza diminuarii puterii de plata a clientului", explica Stan Tirnoveanu.

Alexandra Burada explica faptul ca "doar daca creditorul contesta in instanta ca se opune darii in plata, judecatorul va verifica conditiile de impreviziune si conditiile de admisibilitate (plafonul de 250.000 de euro, cazierul judiciar sau destinatia de locuinta sau nu a imobilului dat in plata). In plus, chiar daca contractual comercial are putere de lege, partile trebuie sa-si indeplineasca indatoririle in conditii oneroase, iar la o adica instanta poate decide readaptarea contractului de credit sau darea in plata efectiva. Se poate decide chiar o conversie in lei cu un anume discount".

Relativ la motivarea Curtii de zilele trecute, conform careia cei care au avut imobilul executat si valorificat silit de catre banca nu pot da restul datoriei in plata, Alexandra Burada explica ca solutia nu are caracter definitiv si obligatoriu ca cea de astazi, de aceea este de asteptat sa existe interpretari, iar aceste procese sa ajunga la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Cei carora nu li s-a valorificat imobilul beneficiaza de aceasta decizie definitiva si pot da in plata.

Legea darii in plata a fost promulgata in luna aprilie a anului trecut si la prevederile ei au aplicat circa 4.000 de clienti ai bancilor comerciale. Curtea Constitutionala a dat decizie definitiva si obligatorie la 33 de exceptii de neconstitutionalitate a legii ridicate de sase institutii de credit. Decizia admite exceptia de neconstitutionalitate din art.11 teza intai din Legea nr.77/2016 si constata ca si constata ca prevederile din art.11 teza intai raportate la art.3 teza a doua, art.4, art.7 si art.8 din Legea nr.77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, sunt constitutionale in masura in care instanta judecatoreasca verifica conditiile referitoare la existenta impreviziunii. De asemenea respinge ca neintemeiate celalte exceptii de neconstitutionalitate ridicate de banci.

curtea constitutionala cod civil stan tirnoveanu alexandra burada
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0950 (s) | 24 queries | Mysql time :0.022958 (s)