Aminoacizii sînt caramizile din care sînt alcatuite proteinele, elemente indispensabile în alimentatia oricarui om. Lipsa unui singur aminoacid se resimte în sanatatea generala. În prezent, se cunoaste un numar de aproximativ douazeci si doi de aminoacizi. Dintre acestia, opt sînt esentiali, nu pot fi sintetizati de organism si, deci, trebuie luati din alimente. Aminoacizii ne ajuta sa diminuam nivelul de stres, sa dormim bine, sa fim energici si sa combatem manifestarile bolilor. Sînt, de fapt, cei mai importanti nutrienti din corp.
Pentru ca organismul uman sa fie în stare sa sintetizeze si sa utilizeze în mod cît mai eficient proteinele, este nevoie ca toti aminoacizii sa se gaseasca în proportii corespunzatoare. Lipsa oricarui aminoacid va reduce eficacitatea celorlalti. Exista doua tipuri de proteine: incomplete si complete. Cele incomplete, în combinatie cu proteinele de provenienta animala, devin complete. Pot fi întîlnite în cereale, nuci, seminte, mazare, fasole. Proteinele complete asigura echilibrul celor opt aminoacizi cu rol esential si se gasesc în carne, oua, lapte si brînza, alimente de origine marina.
Aminoacizii au urmatoarele functii de baza: îmbunatatesc circulatia, produc enzimele care faciliteaza digestia, sintetizeaza hormonii esentiali în reproducere, contribuie la furnizarea energiei, sustin si vindeca tesuturile. Sustin vitaminele si mineralele pentru a fi de folos organismului nostru.
Iata cîteva dintre efectele unei diete deficitare în aminoacizi: nivel scazut de energie, insomnii, oboseala, afectiuni digestive, caderea parului, aparitia afectiunilor dermatologice, dar si schimbari de natura psihologica precum nervozitate, depresie, anxietate, iritabilitate, scaderea capacitatii de concentrare. Alte posibile simptome aparute în urma deficitului de aminoacizi sînt obezitatea si malnutritia. Toate aceste manifestari pot fi devastatoare pentru sanatate, o alimentatie bogata în aminoacizi fiind solutia de urgenta. Cei 8 aminoacizi esentiali sînt: izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, tiozina, triptofanul, valina. Aminoacizii neesentiali sînt produsi de catre propriul organism, doar atunci cînd este nevoie de ei. Acestia se gasesc mai putin în mîncare.
Metionina este un aminoacid esential cu continut de sulf. Poate fi eficienta în anumite cazuri de schizofrenie, datorita faptului ca scade nivelul histaminei din sînge (responsabila de transmiterea unor mesaje gresite dinspre creier). Combinata cu acidul folic si colina, previne formarea unor tipuri de tumori. Insuficienta acestui aminoacid poate avea efecte negative asupra capacitatii organismului de a produce urina, determinînd formarea de edeme (retentia de lichide în tesuturi). Cercetari recente arata ca exista o relatie directa între carenta de metionina si depunerile de colesterol, arteroscleroza si caderea parului. Metionina ajuta la descompunerea si folosirea grasimii, reducînd depozitele adipoase. Este esentiala în digestie si la îndepartarea metalelor grele din stomac si ficat, în special a cuprului. Este un bun antioxidant, mai ales împotriva radicalilor liberi eliberati de alcool. Surse naturale de metionina: carne, peste, fasole, oua, usturoi, linte, ceapa, iaurt si seminte.
Valina ajuta la regenerarea tesuturilor, la functionarea optima a sistemului nervos, la dezvoltarea si coordonarea muschilor. Surse naturale: lactate, carne de porc, grîne, ciuperci, soia, arahide.
Lizina este un aminoacid esential indispensabil pentru crestere, producerea de anticorpi, refacerea tesuturilor, sinteza de hormoni si enzime. Poate reduce incidenta infectiilor herpetice simple, cum ar fi cele determinate de febra sau de frig, asigura o capacitate ridicata de concentrare, ajuta la utilizarea eficienta a acizilor grasi necesari pentru producerea de energie, atenueaza unele deficiente de fertilitate. Poate fi gasita în alimente precum pestele, produsele din soia, lapte, carne, brînza, drojdie, oua, cartofi, linte, alimente bogate în proteine. Acest aminoacid contribuie la absortia calciului, care are ca rezultat cresterea oaselor si muschilor, precum si mobilizarea tesutului adipos. Pe lînga mentinerea muschilor, ajuta si la cresterea lor. Pentru sistemul cardiovascular este un protector al vaselor de sînge. Izoleucina participa la formarea hemoglobinei, stabilizeaza nivelul glicemiei si creste nivelul de energie.
Valina si izoleucina sînt carburantul celulelor musculare, jucînd un rol important în sinteza proteica. O cantitate adecvata de izoleucina în muschi duce la vindecarea rapida a rupturii celulelor musculare, facilitînd cresterea. Sursele naturale sînt: pui, peste, migdale, oua, linte, ficat, carne de porc.
Fenilalanina are rol de neurotransmitator. Sustine atentia si vitalitatea. Reduce pofta de mîncare, mareste apetitul sexual, atenueaza depresiile, îmbunatateste memoria. Ridica moralul, prin stimularea sistemului nervos. E considerata „vitamina creierului“, desi nu e vitamina. Ajuta si la absortia razelor UV. Intra în compozitia unui îndulcitor sintetic numit aspartam. De asemenea, este prezenta în bauturile nealcoolizate, în alimente dietetice si în unele medicamente. Fenilalanina poate fi gasita în alimente precum: miezul de pîine, produsele de soia, nuci, linte, brînza de vaci, migdalele, nucile, avocado, laptele smîntînit, semintele de dovleac, susanul, boabele leguminoaselor netratate termic (fenilalanina se distruge în mare parte la temperaturi înalte).
DL-fenilalanina este un alt aminoacid, care intensifica raspunsul anestezic al organismului la rani, accidente si boli. Are actiune inhibitoare asupra enzimelor care distrug sistematic endorfinele, dînd voie acestor anestezice naturale sa-si faca efectul. Efectul acestui aminoacid îl egaleaza si uneori chiar îl depaseste pe cel al morfinei si a altor derivati de opiu. Are si actiune antidepresiva, nu este toxic.
Triptofanul face parte din grupa aminoacizilor esentiali si este utilizat de creier împreuna cu vitamina B6, nicotinamida si magneziu pentru a produce serotonina, un neurotransmitator important în timpul somnului. Triptofanul poate contribui la inducerea somnului natural, reduce sensibilitatea la durere, atenueaza migrenele, actioneaza ca un antidepresiv natural, ajuta la reducerea anxietatii si tensiunii nervoase. Ca surse naturale pot fi amintite brînza de vaci, lapte, carne, peste, curmale uscate, carne de curcan, banane, alune de padure, banane. Leucina mentine sanatatea tesuturilor, sustine organismul dupa interventii chirurgicale, stimuleaza sinteza de proteine. Mai multe studii stiintifice au demonstrat cum cîteva grame de leucina pot îmbunatati performantele atletice.
Leucina este responsabila de reglarea nivelului glucozei în sînge, de cresterea si repararea pielii, oaselor si muschilor scheletici. Este un puternic potentator al hormonului de crestere uman. Ajuta la vindecarea ranilor, regleaza energia si are un efect anticatabolic. Se gaseste în orez brun, fasole, nuci, faina integrala.
Studii recente arata ca acidul aspartic, un alt aminoacid neesential, poate fi un factor important în marirea rezistentei la oboseala. Sportivii carora li s-au administrat compusi ai acidului aspartic, au înregistrat o crestere considerabila a fortei si a rezistentei la oboseala.
