Cercetatorii de la Universitatea din Barcelona (Archives of Oral Biology Journal, 2011) au constatat ca administrarea de lapte imbogatit cu probiotice s-a asociat cu o incidenta mai mica a cariilor dentare, gingivitei (inflamatia gingiei) si halenei (mirosul neplacut al gurii, care are legatura atat cu probleme ale cavitatii orale cat si ale digestiei si tractului intestinal). Aceleasi efecte s-au constatat si la administrarea direct pe gingie a probioticelor. Lactobacilii si bifidobacteriile sunt principalele bacterii la care au fost analizate aceste efecte.
Atat in tractul intestinal cat si in gura, probioticele diminueaza resursele si mediul de dezvoltare al bacteriilor patogene. Cercetarile au indicat ca actiunea benefica a acestora asupra intregii cavitati orale, de la mucoase la gingii si dentitie, se datoreaza unor procese precum:
mentinerea echilibrului microecologic al gurii (in special prin actiunea lactobacililor);
inhibarea unor bacterii patogene, din cele implicate in aparitia placii dentare si parodontozei;
activarea sistemului imunitar local, dar si a celui din tesuturile limfoide existente in numeroase parti ale sistemului digestiv.
scaderea riscului aparitiei cariilor, la copiii intre 1-6 ani dar si la adulti;
diminuarea colonizarii orale a unor bacterii patogene izolate din cariile dentare, in urma administrarii de probiotice (in particular Lactobacillus rhamnosus), respectiv a unor agenti patogeni din saliva;
reducerea inflamatiei asociate acesteia din urma;
viabilitatea unor tipuri de lactobacili chiar si in mediul cu pH scazut (acid) generat in gura de prezenta unor bacterii patogene.
La fel ca si in tractul intestinal, in gura se afla anumite tesuturi limfoide care functioneaza ca parti ale sistemului imunitar, spre exemplu amigdalele linguale (aflate la baza limbii) si cele faringiene. Reactiile celulelor din aceste tesuturi fata de diferiti antigeni si agenti patogeni dau semnalul unor raspunsuri complexe ale sistemului imunitar. Influenta probioticelor intestinale asupra sistemului mucos local si general nu mai este un secret pentru cecretarea medicala. Studiile din ultimul deceniu asupra influentarii sanatatii orale au accentuat legatura dintre echilibrul bacterian din gura si cel din intestin si zona urogenitala. Nu rareori, la persoanele cu disbioza intestinala sau dezechilibre bacteriene urogenitale s-au constatat perturbari similare si in cavitatea orala, si invers.
Tulburari de digeste, consumul anumitor alimente greu tolerate de organism, tulburari metabolice, infectii ale tractului respirator sau ale celui digestiv – toate acestea pot fi cauzele acestei probleme foarte deranjante, halitoza. De multe ori insa, cauza principala sau asociata tine de un dezechilibru al microflorei bacteriene din intestin si din gura.
Se stie ca in colon sunt produse gaze si substante urat mirositoare si toxice in urma fermentarii reziduurilor de catre bacteriile patogene. In mod similar, dezechilibrul florei bacteriene pozitive din gura este in directa legatura cu productia unor substante urat mirositoare precum compusii sulfurosi volatili. Acestia sunt produse reziduale ale degradarii microbiene a proteinelor, sangelui, mucusului si altor substante din gura, precum si a reziduurilor de alimente care stagneaza aici.
Probioticele sunt o recomandare sigura si cu un substantial potential preventiv si terapeutic impotriva halitozei, indiferent daca aceasta isi are cauzele in tractul intestinal sau in cavitatea orala.
In mod particular in urma tratamentelor cu antibiotice, dar si in cazul unui sistem imunitar scazut, candidoza este o problema de care multe persoane scapa foarte greu, chiar si in urma unor tratamente. Unele cercetari (Hatakka et al, 2007; Koll et al, 2008) au demonstrat o reducere a prevalentei acestei infectii fungice dupa administrarea unor probiotice printre care si Lactobacilus rhamnosus, care se regaseste in compozitia ColonHelp Probiotic Forte. De asemenea, s-a constatat ca administrarea de probiotice chiar si numai timp de trei zile (Horz et al, 2007) a dus la colonizarea membranelor mucoase, a limbii si a salivei cu aceste bacterii benefice timp de peste trei saptamani. Cercetatorii au concluzionat ca probioticele nu pot coloniza permanent spatiul oral, de aceea se recomanda periodic cure de probiotice.
