Este foarte recomandat ca inca inainte de concepere, parintii sa efectueze un test genetic. Anticiparea venirii pe lume a celui mai pretios capital biologic solicita insusirea de catre parinti a cunostintelor legate de primirea si ingrijirile ce se impun, in vederea asigurarii celor mai bune conditii necesare dezvoltarii lui normale. In casa se va crea pentru copil mediul cel mai adecvat, alegandu-se locul, mobilierul, lenjeria, astfel incat toate pregatirile sa fie incheiate inaintea aducerii bebelusului de la maternitate. Aceste preocupari ale parintilor vor fi completate cu notiuni de baza de puericultura.
Nou-nascutul la termen prezinta un anumit grad de maturizare privind capacitatea sa morfofunctionala, de relativa independenta, care ii permite o adapatare imediata la conditiile vietii extrauterine. Totusi, el este supus unor riscuri ce se pot produce in timpul nasterii sau in perioada imediat urmatoare. Actiunea acestor riscuri se insumeaza de cele mai multe ori, agravand evolutia nou-nascutului. Riscurile sunt legate de actiunea unor factori cum ar fi: – factorii teratogeni (factorii genetici, constitutionali, congenitali), ce actioneaza din perioada de embriogeneza si apoi in perioada fetala; – agresiuni mecanice si hipoxice din cursul nasterii; – tulburari hemoragice aparute in cursul nasterii sau in perioada imediat urmatoare; – factorii infectiosi care au o influenta negativa, mai ales dupa nastere.
Asistenta medicala si ingrijirile nou-nascutului implica masuri aplicate inca din perioada prenatala. Momentul oportun al nasterii trebuie pregatit, astfel incat nasterea sa se produca in conditii fiziologice, pentru ca adaptarea lui la viata extrauterina sa aiba un randament optim. La nastere si dupa nastere obiectivele asistentei si ingrijirii nou-nascutului urmaresc consolidarea acestei adaptari. Asistenta nou-nascutului se asigura inca din perioada intrauterina si este legata de depistarea cat mai precoce a sarcinii. Supravegherea activa si de specialitate a evolutiei sarcinii se va efectua prin controale periodice, ocazie cu care se vor efectua si unele investigatii paraclinice. Din aceasta perioada trebuie cunoscute cat mai devreme eventualele compatibilitati imunologice, materno-fetale, prin determinarea grupului sanguin si al Rh-ului, dar si unele influente genetice posibile. in perioada sarcinii, orice medicament va fi administrat mamei numai dupa prescriptia medicului si se vor evita toti acei factori care pot precipita nasterea.
Starea de sanatate a mamei trebuie foarte bine cunoscuta, inca din primul trimestru de sarcina, de aceea cercetarea unor boli cronice, cum ar fi diabetul sau unele infectii cronice posibile, mai ales sifilisul, SIDA, hepatita virala B si C, sunt obligatorii. Se va acorda o atentie deosebita focarelor de tuberculoza, acolo unde este cazul, izolandu-se imediat nou-nascutul de astfel de situatii. Evolutia sarcinii poate fi apreciata printr-o urmarire periodica de catre specialist, care va supraveghea riguros gravida si care are datoria de a depista din timp sarcinile cu risc. Cand sarcina ajunge la termen, este obligatorie internarea, pentru asigurarea unei asistente medicale competente, atat mamei, cat si nou-nascutului.
Nasterea reprezinta unul dintre stadiile cele mai critice, ce impune o intensa actiune de suprasolicitare. Efectele acesteia pentru nou-nascutul la termen sunt, in mare parte, traumatizante si uneori au chiar caracter patologic. De aceea asistenta medicala si ingrijirea la nastere nu pot fi acordate decat in unitati medicale organizate in acest scop si care sa aiba accesibilitate, functionalitate, dotari si personal medical specializat. in sala de nasteri, asistenta medicala are urmatoarele obiective: – favorizarea initierii respiratorii a nou-nascutului; – protejarea nou-nascutului de riscul infectios, cu respectarea riguroasa a tuturor normelor de igiena si asepsie; – protejarea nou-nascutului de pierderile de temperatura.
