vineri, 29 martie, 2024

Cele mai frumoase traditii si obiceiuri ale romanilor de Craciun

Distribuie:

Publicat:

Pe 25 decembrie sarbatorim Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos, Craciunul fiind cea mai importanta, dar si cea mai iubita sarbatoare a romanilor.

Intrarea in sarbatorile de iarna se face odata cu Ignatul, pe 20 decembrie. Incepand de la Ignat si pana la Craciun, tinerii umbla cu turca, capra sau brezaia – o masca cu cap de animal, mai ales de barza.

Nasterea Domnului este anuntata la noi in tara prin colinde, iar primii care pornesc cu colindatul, in dimineata de Ajun, sunt copiii si tinerii. Acestia sunt primiti de crestini cu mere, nuci, covrigi si cu turte numite “Scutecelele lui Hristos”.

Se spune ca pentru a ne scapa de pacate, Dumnezeu a lasat colindele, ca in fiecare an la Craciun numele cel sfant al Domnului sa vina la urechile oamenilor si sa nu fie tentati sa faca lucruri rele. Potrivit traditiei, atunci cand colindele nu se vor mai auzi pe pamant, vor iesi diavolii si lumea va incapea pe mana lor.

Preziua de Ajun

In preziua de Ajun, dupa miezul noptii, intre 23-24 decembrie, oamenii fac Masa de Ajun, o masa festiva pentru sufletele mortilor, insa doar cu alimente de post. Primirea preotului era un act de mare ceremonialitate, el trebuia sa binecuvanteze masa si sa guste din fiecare fel de mancare.

Ajunul

Ajunul este sarbatoarea de sfarsit de an patronata de Mos Ajun, stapanul timpului, detinatorul puterii anului ce vine. Sub influenta crestinismului, a decazut ca importanta o data cu aparitia lui Mos Craciun, care este identificat mai mult cu sarbatoarea religioasa.
 
Mos Ajun si Mos Craciun apar intotdeauna cu barbile albe de zapada si sunt extrem de batrani, intrucat vin din vremuri de mult uitate. Cei doi seamana ca picaturile apa, sunt buni si darnici, cutreiera toata lumea si fac cadouri, mai ales copiilor. Mos Ajun daruieste nuci, pere, covrigi, colaci, colindeti, placinte, prajituri, bomboane si tot felul de dulciuri, iar Mos Craciun aduce haine, incaltaminte, jucarii, si carnuri de purcel.

Conform traditiei, Maica Domnului, fiind pe cale sa nasca, cere adapost lui Mos Ajun. Acesta, motivand ca e un om sarac, o refuza, indrumand-o spre fratele sau mai bogat, Mos Craciun. Mos Craciun era stapanul staulului unde au stat Iosif si Maria cand s-a nascut Iisus. Mos Ajun pazea noaptea vitele si a mers de i-a spus lui Craciun ca Maria sta sa nasca. Mos Craciun a trimis-o astfel pe nevasta sa sa o moseasca pe Maria. Dupa nastere, el l-a asezat pe Iisus sub un mar si a inceput sa culeaga fructe pe care le azvarlea de bucurie la toti copiii care treceau pe acolo. De aici, si obiceiul ca Mos Craciun sa vina cu daruri la copilasi.

In unele locuri se taie porcul in aceasta zi si nu in timpul postului, ca sa nu se strice vreun vas cu carne de porc si, prin urmare, si cei din casa.

In ajunul Craciunului nu se bea rachiu, intrucat se spune ca aceasta a fost inventat de diavol, care apoi isi bate joc de cel ce-l bea, zicand ca rachiul are intaietate inainte tuturor bucatelor.

Tot in seara de 23 spre 24, dupa miezul noptii si pana la ziua, copiii obisnuiesc sa mearga cu colinda, cu Mos Ajunul, Buna dimineata la Mos Ajun si Neatalus. Ei striga pe la ferestre „Buna dimineata la Mos Ajun, ne dati ori nu de dati” si primesc covrigi, mere, nuci sau colindete. Mancarea primita de copii in aceasta noapte se da vacilor spre a fata vitei multi – cat de multi sunt si pitaraii. De la acest nume aceasta datina a umblatului se numeste “in pitarai”, iar ajunul Craciunului mai poarta si numele de “ziua de pitarai”.

In Preziua Ajunului si in ziua de Ajun, toate pregatirile pe care le fac gospodinele de la sate au un scop magic: ele vor sa stimuleze belsugul casei.

Un obicei specific Sarbatorilor de iarna de a primi vizita preotului in casele noastre in ajunul Nasterii Domnului si in ajunul Bobotezei pentru comunicarea directa a mesajului sarbatorilor printr-o comuniune calda intre credinciosi si membrii Bisericii.

In Bucovina exista credinta ca nu este bine sa ai lucruri imprumutate pe durata sarbatorilor de iarna. De aceea, in preajma Craciunului, se recupereaza sau se restituie lucrurile imprumutate.

In ziua de Ajun, femeile ies in livada cu mainile pline de aluat si ating fiecare pom spunand: : “cum sunt mainile mele pline cu aluat, asa sa fie pomii incarcati cu rod la anul”.

In Moldova, nu se da nimic din casa in ziua de Ajun, nici gunoiul nu se arunca din casa si nu se imprumuta nimic.

Fetele, pentru a-si vedea ursitorul, pun peste noapte sub fereastra, cate putin din toate felurile de bucate, negustate. Ursitorul va veni si va gusta si fata il va vedea.

Traditia spune ca in Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.

Ziua de Craciun

Incepand cu prima zi de Craciun si pana la Boboteaza, copiii umbla cu steaua, ei numindu-se colindatori sau crai, pe cap avand coroane de hartie colorata. Tot acum are loc si Vicleimul sau Irozii, cand tinerii pun in scena nasterea lui Hristos. Vicliemul” sau “Irozii” este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea lui lisus Hristos, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul si adesea infruntarea necredintei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.

Nelipsit la Craciun din casele noastre, bradul detine de fapt in cultura populara romaneasca functii funerare: este fie substitutului miresei sau mirelui, in cazul mortii unui tanar necasatorit, fie dubletul vegetal al defunctului. Bradul impodobit mai este folosit la nunti, si precede venirea alaiului mirelui la casa miresei.

In dimineata de Craciun e bine sa ne spalam cu apa curata, luata dintr-un izvor sau fantana in care punem o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul, feriti de boli si plin de bani.

Dupa Craciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai zica colindatul, ca fac bube.

Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img