Forta necesara pentru a avea acces la maduva osoasa, bogata in nutrienti, a jucat un rol cheie in evolutia mainii umane si explica de ce mainile primatelor nu sunt ca ale noastre, conform cercetatorilor de la Universitatea Kent.
Intr-un articol publicat in The Journal of Human Evolution, o echipa condusa de Tracy Kivell de la School of Anthropology and Conservation a plecat de la ideea ca desi realizarea de unelte din piatra a fost considerata o influenta de baza in evolutia mainii la oameni, accesarea maduvei osoase nu a fost vazuta in acest mod, scrie descopera.ro, care citeaza Phys. Este acceptata ideea conform careia dexteritatea mainii umane a evoluat, cel putin partial, ca raspuns la utilizarea uneltelor de piatra in istoria noastra evolutiva.
Dovezile arheologice sugereaza ca primii oameni au participat in activitati asociate folosirii uneltelor, precum spargerea nucilor, taierea carnii, zdrobirea oaselor pentru a ajunge la maduva dar si realizarea altor unelte din piatra. Totusi, este improbabil ca toate aceste comportamente sa fi influentat in mod egal anatomia mainii la om. Pentru a intelege impactul acestor diferite actiuni asupra evolutiei mainii, cercetatorii au masurat forta mainii a 39 de indivizi in timpul diferitelor activitati ce implica utilizarea uneltelor din piatra, enuntate mai sus, pentru a vedea ce degete sunt cele mai importante in manipularea uneltei.
Astfel, oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca realizarea uneltelor si accesarea maduvei din oase necesita cel mai mult mana, deci reprezinta influente cheie in anatomie din cauza stresului ridicat pus pe degete. Asadar, cercetatorii au conchis ca mancarea maduvei, avand in vedere si beneficiul nutritiv al acesteia, a jucat un rol cheie in modelarea si evolutia mainii si a dexteritatii umane.
