vineri, 29 martie, 2024

Cum a vrut Nicolae Ceausescu sa demoleze Gara de Nord, construita din ordinul Regelui Carol I

Distribuie:

Publicat:

La 25 septembrie 1872 a fost inaugurata Gara de Nord din Bucuresti si s-a deschis prima linie ferata Bucuresti-Ploiesti.

Gara de Nord, situata in piata cu acelasi nume, este, in prezent, cel mai mare punct feroviar din Romania si reprezinta legatura catre toate regiunile tarii, dar si cea mai mare poarta de intrare in Bucuresti.

Piatra de temelie a Garii de Nord a fost pusa la 22 septembrie/4 octombrie 1869, in prezenta domnitorului Carol I, urmand sa fie la conectata la noile linii de cale ferata care urmau sa uneasca Bucurestiul cu Galatiul si Craiova.

Un amplu teren, proprietatea boierului Dinicu Golescu, se afla de-a lungul Caii Targoviste (numita Calea Grivitei din 1878), si care i-a fost dat de zestre fiicei sale casatorita cu secretarul Legatiei Marii Britanii, Effigham Grant (nume ce-l va purta viitorul pod). Atunci cand parti din acest teren au fost scoase la vanzare, statul roman a cumparat o buna parte din ele in vederea construirii unei gari care, trebuia sa lege Capitala de nordul tarii (pentru partea de sud exista Gara Filaret). Fosta proprietate a boierului Dinicu Golescu se afla, la acea vreme la marginea orasului.

Cladirea garii, alaturi de peroane si linii, a fost construita dupa planurile Ministerului Lucrarilor Publice, de Consortiul Stroussberg, si a purtat, la inceput, numele de Gara Targovistei. In anul urmator, Consortiul a dat faliment, iar statul a cumparat actiunile sale. Astfel, a devenit principalul proprietar al zonei garii si al liniilor adiacente, infiintand, totodata, un Consiliu pentru administrarea sa.

In noiembrie 1870, odata cu deschiderea provizorie a liniei Bucuresti — Ploiesti, Gara Targoviste a fost data in exploatare, iar, peste doi ani, la 13/25 septembrie 1872, a fost inaugurata oficial, cand au fost date in exploatare liniile ferate Pitesti — Bucuresti — Buzau si Galati — Tecuci — Roman, in lungime de peste 600 km, cu 39 de statii.Destinata, initial, tranzitului de calatori si marfuri, cu sapte linii si multe cladiri de ateliere, gara a fost reamenajata de mai multe ori. Formata din doua corpuri paralele legate la capatul dinspre atelierele de reparatii de un alt corp in orientare perpendiculara, de-a lungul timpului i s-au adaugat noi corpuri, schimbari ale fatadelor, etc., devenind, in timp, un punct terminus.

Abia, in 1888, cand a avut loc prima reabilitare a garii, numele sau a devenit Gara de Nord. Cladirea de calatori avea parter si etaj, si era formata dintr-un pavilion central cu doua turnuri care exista si astazi. Fatada principala era orientata de-a lungul Caii Targoviste. Intrarea se facea direct din Calea Targovistei, si, in fata, era o gradina cu o alee centrala numita ”curtea calatorilor”. In perioada 1895-1896 a fost construita o noua aripa a garii, prevazuta si cu un “salon regal”, restaurat in forma originala din timpul lui Carol I, si inaugurat la 1 decembrie 2013, de catre principesa Margareta si principele Radu.

La 1/13 aprilie 1890 s-a dat in functiune centrala telefonica a Garii de Nord, avand initial 25 de linii telefonice, numai in Bucuresti. In 1907, Gara de Nord a fost extinsa cu inca doua linii, iar in 1928, gara avea sase linii pentru plecari si patru linii pentru sosiri.Planuri pentru construirea unei gari noi, denumita ”Gara Centrala”, care urma sa fie amplasata undeva in zona in care acum se afla Opera Romana, au existat, insa declansarea Primului Razboi Mondial a impiedicat realizarea vreunui proiect in acest sens.

Gara de Nord a fost modernizata si marita, in anii 1930-1932, cand s-au facut mai multe lucrari: cele noua peroane au fost legate, la capat, printr-un peron transversal (lung de 200 m si lat de 23 m), s-a construit frontonul dinspre sud, si s-a realizat sistematizarea liniilor de primire/expediere a trenurilor, marindu-se numarul lor, de la 10 linii la 16 linii (doua din ele vor fi desfiintate ulterior).

Proiectul ce viza cladirea a fost realizat de arhitectul Victor G. Stephanescu si a fost demarat in 1932. Corpul nou de cladire, asa cum se infatiseaza si astazi, are o fatada monumentala, conceputa intr-o maniera neoclasica moderna, dominata de porticul format din sase coloane de mari dimensiuni, potrivit Agerpres.

Au fost modernizate si sistemele de sonorizare din statii. In 1932, la Gara de Nord, s-a montat un amplificator (de 200 w) si sase difuzoare; pana in 1938, acestea s-au extins in toate garile din tara, inlocuind vechiul clopot de peron.

Constructia Garii a dus, totodata, si la dezvoltarea urbanistica a zonei din jurul sau, care a inceput sa fie populata rapid, terenurile fiind ocupate in principal de locuintele lucratorilor de la caile ferate.

Incepand cu 1941, s-a trecut la sistematizarea intregii zone a Garii de Nord, fiind inceputa, pe locul vechilor ateliere de reparatii, construirea Palatului CFR, terminat dupa 1950, care adaposteste in prezent, Ministerul Transporturilor. In anii 1960 a fost inchisa Piata Garii de Nord, construindu-se zece blocuri de o parte si de alta a palatului C.F.R.

De asemenea, in Piata Garii de Nord se afla un monument dedicat eroilor ceferisti din timpul Primului Razboi Mondial, opera a sculptorilor Corneliu Medrea si Ion Jalea.

Zona Garii de Nord, inclusiv cladirea, sufera importante distrugeri (aripa sudica a garii, linii si macazuri) in bombardamentele intense asupra Bucurestiului din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Cladirea a ramas in picioare, si a reusit sa ramana, pana in prezent, trecand peste o demolare programata pentru 1992, de fostul lider comunist Nicolae Ceausescu, care voia sa construiasca o noua gara la marginea capitalei.

Intre 1945 si 1990, au fost realizate alte modernizari, printre care: electrificarea liniilor, lungirea peroanelor, reamenajarea salilor de asteptare, racordarea la reteaua de termoficare, caloriferele incepand sa inlocuiasca sobele cu lemne, construirea de pasaje pietonale, sub/supraterane pentru traversarea liniilor ferate, dar si legarea garii la reteaua de metrou prin realizarea in 1988, a statiei de metrou Gara de Nord. In aceeasi perioada, traficul feroviar a cunoscut o crestere enorma.

Impresionanta cladire a garii este inclusa in Lista Monumentelor Istorice din Romania avand codul B-II-m-B-18803. Ultimele lucrari de reabilitare a cladirii Garii de Nord au avut loc intre anii 1997 si 1999, si au constat in modernizarea salilor de asteptare, a sistemelor de afisaj video, montarea de tamplarie termopan, inaltarea peroanelor la nivelul podelei vagoanelor, introducerea biletelor de peron etc.Cu toate ca, dupa 1990 numarul calatorilor a scazut treptat, Gara de Nord din Bucuresti ramane un punct important pe harta feroviara a Romaniei, dar si a Europei. In prezent, peste 200 de trenuri sosesc si pleaca din gara, avand legaturi catre toate marile orase ale tarii, dar si catre importante orase europene precum Munchen, Viena, Budapesta, Frankfurt, Venetia, Berlin sau Istanbul.

Trebuie amintit faptul ca, Gara de Nord, alaturi de Gara Sinaia, sunt puncte de tranzit ale celebrului tren de lux Orient Express, care parcurge o data pe an ruta Paris — Istanbul, readucand in memorie traseul celui mai cunoscut tren european care pornea cu mai bine de 125 de ani in urma, de pe peronul Garii de Est din Paris, spre Istanbul.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img