Sunt rosii care arata ca pe vremea bunicii dar, la gust, aduc a cele olandeze: adica sunt fade, fara acea aciditate care te ciupea de limba cand muscai din tomata ca dintr-un mar, pe fuga, direct in gradina de la tara. Ce s-a intamplat cu legumele romanesti care, desi sunt crescute in aceleasi locuri, acum au cu totul alt gust sau, mai corect, spus, si-au pierdut gustul?
Ceea ce noi cumparam din piata sunt legume obtinute din hibrizi. Cam aceiasi pe care ii gasim in supermarketuri. Astfel, chiar daca este cultivata in Romania, de multe ori o rosie poate fi pe nedrept numita „un soi traditional romanesc”, in cazul in care samanta care a produs-o nu este una traditionala, ci este hibrida. O astfel de samanta poate indeplini standardele Uniunii Europene (standarde impuse chiar pentru acordarea de subventii), dar calitatea viitoarei rosii scade in mod evident.
Asociatia clujeana Eco Ruralis isi propune, printr-un proiect coordonat de Ramona Duminicioiu, sa „salveze” legumele, prin pastrarea semintelor traditionale, a semintelor taranesti. „Semintele taranesti sunt rezistente la conditii de mediu vitrege, boli si daunatori. Productia obtinuta din semintele taranesti este de calitate superioara, mult mai nutritiva, mai ieftina si mai productiva, decat ce se obtine din hibrizi si seminte tehnologice. si in plus, aceste legume au gust”, sustin reprezentantii asociatiei.
Legumele din supermarketuri care arata foarte bine, dar nu au niciun gust, au fost obtinute, cel mai probabil, din seminte hibride, termen care nu e sinonim cu semintele modificate genetic, in UE folosirea acestora din urma fiind interzisa cu mici exceptii.
„Semintele hibride au fost obtinute prin selectii repetate, la fel cum fac agricultorii, dar ca criteriu de selectie a fost, in primul rand, productivitatea, nimeni nu a a avut grija de calitate, iar productivitatea se poate face doar cu ingrasamant chimic”, sustine Silvia Strajeru, directoarea Bancii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava, o structura din cadrul Laboratorului Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor, Bucuresti, care are ca responsabilitate conservarea in conditii de siguranta a biodiversitatii vegetale.
Cercetatoare spune fara echivoc: „Legumele din seminte traditionale sunt mai sanatoase pentru ca provin dintr-un sistem agricol traditional care nu foloseste pesticide sau fertilizatori chimici. Sunt forme robuste adaptate in mai multe generatii cultivate an de an de taranii nostri. Legumele care sunt acum la noi in supermarketuri sunt legume pe care altii le arunca si le cumparam noi”.
Sunt legumele hibride nocive?
Lucian Cuibus, doctor in stiinte si tehnologii agroalimentare la Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara, lucreaza cu Asociatia pentru Sustinerea Agriculturii taranesti (ASAT) pentru a implementa un sistem de economie alternativa care pune in legatura directa fermierii cu consumatorii finali. „Nu s-a demonstrat ca alimentatia cu legume hibride ar fi nociva. Sunt cercetari pe loturi mici, dar nu se poate trage o concluzie, mai ales ca efectele nocive se manifesta in timp. Pentru a vedea ce efecte are acumularea de pesticide in organism e nevoie de intre 10 si 30 de ani si abia apoi vedem efectele secundare”, spune Lucian Cuibus.
Termeni precum pesticide si ierbicide apar insa intodeauna atunci cand vorbim despre legumele hibride. „Prin sistemul de subventii (sprijinul cuplat pentru cultura de legume care presupune folosirea semintelor certificate – n.r), fermierul e obligat sa cumpere seminte hibride plus pesticide si ierbicide. Acestea sunt astfel concepute sa vina la pachet. In aceste conditii, am putea extrapola si sa afirmam ca legumele hibride nu sunt sanatoase, insa nu ar fi decat o supozitie fara cercetari in acest sens”, arata Cuibus.
Cercetatorul mai spune ca, desi nu poate declara ca legumele hibride sunt neaparat nocive, cu siguranta poate spune ca legumele taranesti sunt mai sanatoase si mai gustoase. „Legumele hibride nu au gust pentru ca au fost astfel concepute ca sa creasca fortat, s-a urmarit acumularea de apa rapida si in cantitate mare pentru a creste productivitatea si profitul. S-a pus accent pe aspect si pe marime. Fructele de padure salbatice au, de exemplu, mai multi compusi polifenolici antioxidanti decat cele din productia de cultura. De aici gustul si calitatile nutrivite superioare. Acest lucru este valabil, in principiu, la toate legumele”, explica cercetatorul.
sursa: agrointel.ro
