Vizele de intrare in Japonia pentru cetatenii romani au fost ridicate, a anuntat marti premierul japonez Shinzo Abe dupa intalnirea cu presedintele Klaus Iohannis de la Palatul Cotroceni, scrie News.ro.
„Pentru a incuraja si consolida schimburile si cooperarea la nivel de resursa umana, recent am decis ridicarea obligativitatii vizelor de intrare in Japonia pentru cetatenii romani si sper ca din ce in ce mai multi romani vor veni sa viziteze Japonia”, a declarat premierul Shinzo Abe, citat de News.ro.
Premierul japonez a catalogat intalnirea dintre el si presedintele Iohannis drept o ocazie excelenta pentru a dezvolta relatii bilaterale noi intre Romania si Japonia si a afirmat ca va depune eforturi pentru consolidarea lor.
Premierul Japoniei, Shinzo Abe, a fost primit de presedintele Klaus Iohannis, marti dupa-amiaza, la Palatul Cotroceni. Premierul japonez avea programata pentru vizita la Bucuresti si o intalnire cu premierul Mihai Tudose, insa, in conditiile demisiei lui Tudose, intalnirea a fost anulata, iar Shinzo Abe a mers la Muzeul Satului.
CITESTE SI: Educatia in Japonia. Cine are curaj sa-si asume schimbarea si in Romania?
Ne uitam neputinciosi cum educatia in Romania este mai slaba de la un an la altul, ne plangem ca odraslele noastre, mai destepte decat eram noi la varsta lor, sunt tot mai slab pregatite, se irosesc vazand cu ochii. Avem criterii de departajare neschimbate de multe decenii, ne ingrozim ca, la limba romana, daca nu folosesti anumite expresii, esti depunctat, pentru ca nu ai memorat bine cine stie ce definitii.
Cel mai trist este ca ministrii educatiei, care se schimba extrem de des, nu privesc fenomenul in ansamblu si nici nu au curaj sa schimbe ceva, ci intervin cu masuri superficiale, unii maresc vacanta, altii o taie, schimbam trimestrele cu doua semestre, autorizam niste manuale execrabile si cam asta-i tot.
In Japonia, educatia este complet altfel. Iar rata de scolarizare este de 99%.
1. Pana in clasa a patra, elevii nu primesc nicio nota, ci sunt invatati bunele maniere. Obiectivul in primii trei ani de scoala nu este acela de a vedea cat au invatat la fiecare materie, ci de a-i invata sa fie generosi, empatici si darnici, sa iubeasca animalele si natura. Sa stie sa-si stapaneasca mania, sa deosebeasca binele de rau.
2. Anul academic incepe pe 1 aprilie. Prima zi de scoala deseori coincide cu unul dintre cele mai frumoase fenomene naturale, inflorirea ciresilor. Anul este impartit in trimestre: 1 aprilie – 20 iulie; 1 septembrie – 26 decembrie si 7 ianuarie – 25 martie.
3. In scolile japoneze, nu exista femei de serviciu. Elevii fac curatenie in clasa, pe holuri, in sala de mese si chiar la toalete. Managerii din Educatie cred ca aceasta metoda ii ajuta pe elevi sa invete ce inseamna munca de echipa, precum si sa se ajute intre ei. Lasand la o parte ca maturatul, datul cu mopul, frecatul chiuvetelor ii fac pe copii sa pretuiasca atat munca lor, cat si a celorlalti.
4. Educatia, in sistemul japonez, inseamna sa inveti elevii sa manance sanatos si echilibrat. Incepand din scoala elementara si pana la liceu, mancarea este pregatita pentru elevi de cei mai priceputi chefi, care tin cont de nevoile nutritionale ale copiilor si adolescentilor. Elevii si profesorii iau masa impreuna in clasa, astfel comunicarea dintre generatii devine mai buna.
5. Pentru a intra la un liceu cat mai bun, multi dintre elevii japonezi participa la cursuri extracurriculare, care se tin dupa-amiaza. Cu alte cuvinte, merg la meditatii gratuite. Scoala dureaza opt ore zilnic, dar, pentru imbunatatirea cunostintelor, copiii merg la aceste cursuri seara si chiar in week-end-uri. Astfel, este explicabil ca in Japonia nu exista corigenti sau repetenti.
6. Toti copiii poarta uniforme, fara exceptie. Scopul nu este acela de a ingradi libertatea elevilor, ci de a “darama” barierele sociale.
7. La absolvirea liceului, elevii au de sustinut un examen extrem de dur, care le va decide viitorul. Ei trebuie sa aleaga din timp o facultate pe care vor sa o urmeze, dar la care nu pot intra decat daca au o anume medie. Competitia este extrem de dura, doar 75% dintre absolventii de liceu ajung sa urmeze cursurile unei institutii superioare de invatamant.
