Discursul istoricului Costin CLIT, marti, 24 ianuarie, in cadrul ceremoniei dedicata “Unirii Mici” din parcul Cuza din municipiul Husi:
Onorata asistenta, generatia pasoptista sic ea care i-a urmat au fost dintre cele mai fericite din istoria noastra, in ceea ce priveste realizarea idealului national. Scapati de straini, adica de domnii greci, trimisi de la Constantinopol, de catre sultan, fiii de boieri si-au luat studiile la universitatile din Apus. Acolo au descoperit si redescoperit ideea nationala, statul modern si cea a drepturilor si libertatilor cetatenesti, promovate in timpul Revolutiei Franceze. Reveniti in tara, Nicolae Balcescu, Ion C. Bratianu, Dimitri C. Bratianu si husenii nostri (Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, Anastasie Panu) au participat cu totii activ la revolutie, unde au avut ca obiectiv prioritar realizarea unirii principatelor. Profitand de contextul international, romanii, intelectualii de atunci au transformat problema romaneasca in una europeana. Au mers prin deviza “Prin noi insine”, pe care noi am uitat-o astazi. Si iata, in 5 ianuarie 1859, huseanul nostru, Alexandru Ioan Cuza, este ales la Iasi, de Adunarea Electiva, domnitor. Dar nu era destul. O delegatie care a plecat la Constantinopol a trecut pe la Bucuresti, unde Bratienii au pus in miscare poporul, care a inconjurat Adunarea Electiva, dominata de conservatori, si au amenintat cu aruncarea prin ferestre a celor care nu voteaza unirea. Si astfel huseanul nostru ajunge domnitor al Principatelor. Domnia sa a fost una scurta, dar plina de infaptuiri, de reforme. Politicienii, atunci in formare, s-au opus reformelor lui Cuza. Conservatorii le considerau dezastruoase pentru marea proprietate. Liberalii, cei de stanga atunci, le considerau prea moderate. Cuza, pentru a-si infaptui planul de reforme impreuna cu Mihail Kogalniceanu, au dat lovitura de la 2 mai 1864. Si a introdus un regim personal, autoritar, altfel nu era posibila infaptuirea reformelor. A modificat, fara a intreba Marile Puteri din Europa Occidentala si Rasariteana, Conventia de la Paris, Constitutia de atunci, si asa a dat nastere la statutul de dezvoltator al Conventiei de la Paris. Lumea era in fierbere. Rusii si austriecii mobilizasera postele la granita; Imperiul Otoman cerea interventia militara, dar Cuza a supus statutului prediscit, iar poporul a fost alaturi de el si l-a votat.
Dupa adoptarea statutului, Marile Puteri, neavand ce face, l-au acceptat, iar Alexandru Ioan Cuza este primit la Constantinopol in vizita; paseste pe poarta imperiala, destinata numai sultanului, iar ambasadorul Austriei este obligat de Marile Puteri sa-i ofere un dineu domnitorului. Cata demnitate! Si astfel Cuza isi pune in aplicare principalele reforme, dar cea care i-a dat demnitate taranului si l-a transformat in cetatean a fost legea rurala, improprietarirea taranilor cu pamant. Si, iata, 406.492 de tarani romani sunt improprietariti cu 1 milion de hectare de pamant. Daca la urcarea pe tron, 25% din pamantul tarii era la manastiri, dupa reforma din 1864, 30% este in proprietarea taranilor. Dar sa stiti ca nu lotul de pamant a fost important, ci desfiintarea clacii. Taranul era sluga la boier! De-acum este cetatean. Statutul de cetatean este intarit de Legea instructiunii publice. Cuza infiinteaza scoli in mediul rural, ii invata pe tarani carte, ca sa stie ce drepturi are, ce sa voteze mai tarziu.
Reformele sale au adus abdicarea silita a domnitorului, organizata de conservatori si liberali, intruniti in acea monstruoasa coalitie.
A doua generatia a fost cea de la 1918. 24 ianuarie 1918, romanii din Basarabia au declarat independenta Republicii Democratice Moldovenesti, un pas de la unirea din 27 martie 1918.
A doua parte a veacului al XX-lea a fost nefericit. A cunoscut razboiul. Au pierdut teritorii, Basarabia, nordul Bucovinei, Cadrilaterul sunt astazi in maini straine. Au cunoscut ororile regimului comunist, iar acum, in aceasta tranzitie care nu se mai termina, poporul este sarac. Recent, un individ din Basarabia, pe nume Igor Dodon, ajuns din intamplare in fruntea statului, a primit o harta de la Putin. Noi nu am facut nimic… Un istoric roman din Basarabia a publicat o harta a Rusiei din secolul al XVIII-lea si a aratat ca granita Rusiei era pe Bug, nu la Prut.
Sa dea Dumnezeu ca generatia noastra sa vada Marea Unire din nou. Va multumesc! “declara istoricul husean COSTIN CLIT
