La capatul a cinci ore de discuti “constructive” liderii Germaniei si Frantei l-au convins pe Vladimir Putin sa isi dea acordul pentru un plan de pace in estul Ucrainei.
Cu zambete retinute si gesturi modeste de apropiere, cei trei lideri s-au asezat la masa negocierilor. Inainte sa fie escortati afara din sala, jurnalistii au apucat sa surprinda un schimb de replici intre cancelarul german, Angela Merkel si presedintele rus, Vladimir Putin. In miez de noapte, cei doi lideri occidentali au parasit Rusia fara a da ochii cu presa. Singurul care a oferit lamuriri a fost purtatorul de cuvant al presedintelui rus.
Dimitri Peskov, purtator de cuvant al Presedintiei ruse:
“Pornind de la propunerile inaintate de presedintele Frantei si de cancelarul Germaniei, discutiile vor continua pentru redactarea unui potential plan comun privind implementarea acordurilor de la Minsk. Documentul va include propunerile presedintelui ucrainean.”
El nu a dat niciun detaliu concret privind continutul noului plan de pace, ce are sarcina monumentala de a pune capat unui conflict ce a lasat in urma 5300 de morti, in marea lor majoritate civili.
Ofensiva diplomatica franco-germana vine dupa un avans ingrijorator pe teren al rebelilor pro-rusi.
Dan Dungaciu: “Orice aratare de muschi a Federatiei Ruse se face in perspectiva unei negocieri mai mari a carui pretext e Ucraina. Al doilea scenariu e unul irational, in care Federatia Rusia confruntatat cu esec economic si avand constiinta propriei prabusiri, devine si mai agresiva, irationala si ar putea sa inceapa o confruntare cu spatiul Occidental pe principiul daca noi ne ducem in jos va tragem dupa noi.”
Fostul sef al NATO, Anders Fogh Rasmussen chiar a declarat ca “exista o mare probabilitate ca Rusia sa intervina militar intr-un stat baltic, pentru a testa reactia NATO in virtutea Articolului 5”, care prevede solidaritatea colectiva, subliniaza Rasmussen, citat de site-ul cotidianului The Telegraph.
In viziunea lui, armata rusa ar putea interveni in Estonia sau Lituania, unde sunt mari comunitati rusofone.
Statele Unite au decis sa dea o sansa initiativei diplomatice europene inainte de a se hotari daca sa furnizeze echipament defensiv Ucrainei, o actiune ce ar putea avea consecinte greu de prevazut.
Mihail Troitschi, analist: “Cred ca exista un grup de consilieri influenti la Krelim care ar sustine cauza escaladarii conflictului, in aceasta situatie, in care Statele Unite decid sa le furnizeze arme ucrainenilor.”
Tematandu-se de un astfel de scenariu, europenii s-au opus vehement trimiteri de armament armatei ucrainene.
