Esecuri URIASE ale DNA! CONDAMNATI pentru o “spaga” in valoare de….30 lei

Procurorii il suspectau de abuz in serviciu, utilizarea creditelor in alte scopuri, fals si uz de fals. Atat judecatorii de la Judecatoria Cluj-Napoca, cat si cei de la Curtea de Apel Cluj au stabilit ca Marian Oprisan este nevinovat. Sentinta este definitiva.

Printre fabuloasele dosare instrumentate de binomul SRI-DNA se numara si cel al nasilor de tren, care au fost acuzati ca au luat mita de la calatorii prinsi fara bilet. Spaga, demna de a fi anchetata de DNA… doar 30 de lei. Mai mult a costat ancheta procurorilor decat valoarea mitei. Dar semnalul trebuia dat: „DNA vegheaza la linistea ta!“.

Procurorii au intocmit peste 100 de dosare penale pentru controlorii de tren acuzati de luare de mita. In 2012, CFR a trecut printr-o adevarata criza de personal al controlorilor de tren, dupa ce procurorii DNA au facut retinerile. Ulterior, fiecare controlor in parte a fost trimis in judecata intr-un dosar distinct. Avocatii celor vizati au acuzat ca probatoriul impotriva suspectilor era foarte slab ori chiar inexistent.

Unele dosare au fost finalizate, altele inca se judeca. Spre exemplu, cazul Mihaelei Antonela Miculeac, conductor de tren, care a fost judecata pentru infractiunile de luare de mita si abuz in serviciu. Procesul a inceput pe 11 decembrie 2014. Femeia a fost judecata pentru dobandirea, prin savarsirea infractiunii de luare de mita, a sumei de 30 de lei. Desi fapta este de „atac la siguranta nationala“, avand in vedere prejudiciul, pedeapsa care a fost data in urma probatoriului administrat de procurori nu a fost tocmai blanda.

Alt chix al procurorilor DNA este cel prin care 32 de persoane din cadrul Primariei Pascani au fost inculpate pentru fapte de coruptie. Potrivit rechizitoriului, in 1997 Primaria Pascani si SC Agrocomplex Lunca Pascani, controlata de familia Pantazi, a incheiat un contract de inchiriere cu privire la o suprafata de 60 de hectare.

Potrivit procurorilor, la nivelul anului 2007, Agrocomplex avea datorii de aproape un milion de lei la bugetul local. Pentru a scapa de plata datoriilor, reprezentantii societatii au solicitat primariei radierea debitului, invocand calamitatile naturale. Angajati ai primariei au intocmit un referat prin care scuteau de la plata firma lui Pantazi, iar „dupa emiterea hotararii CL, la data de 25 septembrie 2007, Serviciul Finante Publice Locale Pascani a procedat la stergerea datoriilor in suma totala de 962.950 lei. Dintre acestea, 15.000 lei era debitul curent, iar 947.950 lei erau penalitatile.

La data de 29 octombrie 2007, Prefectura a solicitat Tribunalului Iasi anularea ca nelegala a hotararii respective. Justitia a suspendat hotararea de CL prin care se radiasera datoriile, insa angajatii primariei nu au reinscris debitele firmei lui Pantazi, iar dreptul primariei de a solicita banii s-a prescris. Prejudiciul calculat a fost de 480.000 de euro. Doi dintre inculpati au recunoscut faptele in timpul cercetarilor si au semnat acorduri de recunoastere pentru un an, respectiv opt luni de inchisoare cu suspendare. Printre cei achitati se numara Dumitru Pantazi, edilul-sef din Pascani, dar si Florin Constantinescu si Neculai Ratoi, fosti parlamentari. Ultimul dintre acestia a decedat in timpul procesului. Tot in timpul procesului au mai murit alte doua persoane: Constantin Cojocaru – fost consilier local – si Cristinel Vinga – fost angajat al Finantelor din Pascani. Dintre cele 32 de persoane trimise in judecata, doar cele care au recunoscut comiterea faptei au fost condamnate. Ceilalti au fost achitati.

Dupa ce procurorii DNA i-au trimis in judecata la Inalta Curte pe Rudel Obreja, Cornel Resmerita, Stefan Lungu si Gheorghe Nastasia in dosarul Gala Bute, magistratii i-au pus in libertate pe inculpati din cauza unei gafe comise de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie. Inalta Curte de Casatie si Justitie si-a declinat competenta in acest caz, deoarece nu s-au indeplinit anumite conditii, si anume, Elena Udrea si Ion Ariton fosti ministri in guvernarea PDL, nu primisera la momentul respectiv aviz favorabil pentru inceperea urmarii penale si ridicarea imunitatii de catre Parlament. Judecatorul ICCJ Maricela Cobzariu, care primise spre solutionare referatul DNA cu propunerea arestarii lui Rudel Obreja, a invocat din oficiu exceptia lipsei competentei materiale de judecare in acest caz. Magistratul a invocat aceasta exceptie dupa ce a intrebat in sala de judecata daca in acest caz exista vreun aviz de incepere a urmaririi penale a vreunui actual sau fost ministru. Dupa ce anchetatorii DNA prezenti la sedinta au aratat ca s-au solicitat avize in aceasta cauza, dar ca ele nu au fost emise inca, judecatorul le-a raspuns ca intr-un astfel de context competenta nu revine ICCJ, ci unei alte instante. Astfel, cei patru, neavand calitate de demnitari, nu puteau fi judecati de instanta suprema, astfel ca au fost pusi in libertate.

Alta gafa, de data aceasta uriasa, a fost facuta in dosarul fostului ministru Gabriel Oprea. Un denuntator sub acoperire a fost dat in fapt de procuror, care nu i-a protejat identitatea. In pagina a doua a rechizitoriului, procuroarea Florentina Mirica spunea: „Prezentul dosar s-a constituit in baza denunturilor penale formulate de trei functionari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne – Departamentul de Informatii si Protectie Interna, cu pseudonimele «Ionescu Claudiu», «Mihalcea Ionel» si «Manea Victor», care au solicitat si au primit acordarea statutului de martor amenintat si protejarea datelor de identitate“.

La pagina 58 a documentului, cele trei nume fictive nu mai sunt aceleasi. In locul numelui fictiv Ionescu Claudiu apare Botila Cosmin, adica o persoana reala. O alta gafa este reprezentata de faptul ca apare functia reala, si anume seful structurii de control a DIPI.

Dosarul lui Sebastian Ghita privind afacerile din Prahova a fost retrimis la DNA pentru ca procurorii au incurcat borcanele. Liviu Tudose a reclamat ca declaratia care i-a fost luata pe cand era martor se regaseste in continuare in dosar, desi acum calitatea sa e de inculpat. Este de noaptea mintii. Disperarea de a preda pe banda rulanta dosare de megacoruptie atrage dupa sine rateuri. Ca urmare a deciziei instantei, procurorii trebuie sa inlature de la dosar aceasta declaratie si, eventual, sa il citeze din nou pe Tudose pentru a-l audia, in calitatea de inculpat.

La 13 noiembrie 2005, Directia Nationala Anticoruptie a organizat un flagrant in urma caruia ofiteri de politie au fost acuzati de dare, luare de mita si trafic de influenta. Dupa doi ani de judecata si dupa multe controverse, toti au fost achitati. O caruta de bani publici s-a dus pe Apa Sambetei. Este vorba de cazul Chelaru.

Intocmit la 15 noiembrie 2005, dosarul penal 221/P/2005 aducea in fata instantei cinci persoane. In urma autodenuntului subofiterului de politie Ioan Ciubotaru (angajat la Serviciul de Evidenta a Persoanei Piatra Neamt), procurorii au inceput urmarirea penala a lui Mircea Preda Chelaru (fiul generalului Mircea Chelaru), Dumitru Scutaru, Anca Scutaru, chestorul Lazar Carjan si comisarul-sef Silviu Luncasu. Conform unor surse din interiorul DNA, pentru instrumentarea dosarului s-au cheltuit 3,5 miliarde de lei vechi.

Procurorul DNA Viorel Cerbu, cel care l-a trimis in judecata pe Mircea Chelaru, a fost cercetat la randul lui de un alt magistrat. Este vorba despre Ioan Ciofu, care in octombrie 2006 a fost deferit justitiei de Cerbu pentru acte de coruptie. Inainte de a fi detasat la DNA, Cerbu a activat ca magistrat la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti, unde a fost cercetat de Ciofu pentru retinere nelegala, cercetare abuziva si abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Ciofu i-a dat NUP colegului sau de breasla la data de 29 martie 2006. Dupa doua luni, Cerbu a fost detasat la DNA, acesta solicitand ascultarea telefoanelor lui Ciofu. Interceptarile telefonice comandate de Cerbu au fost facute inainte ca impotriva lui Ciofu sa fie inceputa urmarirea penala.

„Dosarele restituite“ se inscriu si ele la capitolul esecuri ale procurorilor. Odata ajunse pe masa judecatorilor, aceste cauze sunt retrimise la cei care le-au intocmit, „pentru completarea anchetei“. Motivele care duc astfel de anchete in impas tin fie de incompetenta, fie de rea-credinta.

Ludovic Orban a fost scos din cursa electorala pentru Primaria Capitalei de catre DNA in urma unui denunt facut de afaceristul Tiberiu Urdareanu, dupa ce acesta fusese retinut de procurori. Orban a fost trimis in judecata, fiind acuzat de savarsirea infractiunii de folosire a influentei in scopul obtinerii de foloase necuvenite. Conform DNA, pe 1 martie 2016, Ludovic Orban l-ar fi contactat pe omul de afaceri Tiberiu Urdareanu, caruia i-a cerut ajutor financiar pentru campania electorala locala din vara acelui an. Procurorii au sustinut ca la acea data Orban s-ar fi intalnit cu Urdareanu acasa la acesta, unde politicianul i-a spus ca are nevoie de 50.000 de euro „cash“ pentru propria lui campanie electorala, bani ce ar fi urmat sa ajunga la diferite posturi TV. Ulterior, pe 20 martie 2016, cei doi s-au reintalnit, iar Orban si-a reinnoit cererea, mentionand ca are un buget de campanie mic si ca vrea „sa aiba canale deschise“ la anumite posturi de televiziune. Denuntul lui Urdareanu l-a trimis pe Orban in fata judecatorilor, iar pe denuntator l-a scapat de un dosar penal. Orban si-a retras candidatura si a luat calea salilor de judecata. Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus insa achitarea lui Orban, in prima instanta.

O alta eroare a DNA pare a fi si dosarul Olgutei Vasilescu. Actualul ministru al Muncii a ajuns in atentia procurorilor tot in urma unui denunt al omului de afaceri Tiberiu Urdareanu. Acesta le-a declarat procurorilor ca, in calitatea sa de primar al Craiovei, Vasilescu i-ar fi solicitat o suma importanta de bani ce ar fi urmat sa o utilizeze pentru o lucrare edilitara. In primavara anului 2016, pe 30 martie, Olguta Vasilescu a fost audiata la sediul DNA, de unde a fost scoasa cu catuse la maini si incarcerata pentru 24 de ore. Atunci, ea a fost acuzata de „luare de mita, spalare de bani si trafic de influenta in scopul obtinerii de bani, bunuri sau foloase necuvenite“. Dupa expirarea ordonantei de retinere a fost plasata in arest la domiciliu. Ulterior, pe 19 iulie 2016, Olguta Vasilescu a fost trimisa in judecata sub acuzatiile de luare de mita – patru infractiuni, folosirea autoritatii sau influentei in scopul obtinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite – doua infractiuni, plus alte doua infractiuni de spalare de bani. Procesul acesteia si-a urmat cursul pana pe 15 decembrie 2016, cand instanta a dispus restituirea intregului dosar la DNA. Atunci, judecatorii au constatat nereguli in dosar: multe dintre probele adunate de anchetatori sunt nule, iar inculpatei Vasilescu i s-a incalcat dreptul la aparare.

Un alt caz in care Inalta Curte de Casatie si Justitie a dispus restituirea dosarului la Directia Nationala Anticoruptie este cel al fostului democrat-liberal Ioan Oltean. Trimis in judecata, in 2016, sub acuzatia de complicitate la abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave, Oltean s-a aflat in centrul unui scandal imens, acuzat ca, alaturi de fosta presedinta a ANRP Crinuta Dumitrean, ar fi acordat despagubiri supraevaluate intr-un dosar pentru un teren din Pitesti. Ocazie cu care s-a produs un prejudiciu de circa o suta de milioane de lei. A fost un dosar complicat, in care alaturi de cei doi au mai fost trimisi in judecata inca opt inculpati, in general fosti membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor din ANRP. Restituirea intregului dosar la DNA a fost motivata de judecatori prin faptul ca rechizitoriul pe baza caruia Oltean et comp. au fost trimisi in judecata era incorect intocmit de procurorii care au instrumentat ancheta. La DNA s-a intors si dosarul in care Madalin Voicu, Nicolae Paun si Gelu Diaconu au fost trimisi in judecata. Acuzati de comiterea unor infractiuni legate de modul in care s-au cheltuit fondurile europene destinate integrarii sociale a romilor, cei trei au fost trimisi in judecata pe 18 iulie 2016, pentru abuz in serviciu.

Sursa: www.cotidianul.ro