Invierea lui Hristos este semnul biruintei iubirii lui smerite si da sens vietii noastre, a spus patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Daniel, in cuvantul de invatatura rostit la slujba Invierii de la Catedrala Patriarhala.
“Invierea lui Hristos este semnul biruintei iubirii lui smerite asupra pacatului, asupra modului de existenta egoist. Iubirea lui Hristos este mai tare decat moartea, in sensul ca el nu a raspuns la rautate cu rautate, la violenta cu violenta. Nu a raspuns la pacat cu pacat, ci a biruit pacatul prin sfintenie si s-a rugat chiar si pentru cei care l-au rastignit zicand: ‘Parinte, iarta-le lor ca nu stiu ce fac.’ Aceasta iubire rastignita se arta biruitoare prin Inviere”, a mai spus patriarhul.
Intaistatatorul BOR a afirmat ca faptele savarsite din iubire fata de Dumnezeu si fata de semeni nu pier nicicand.
“De aceea, Invierea lui Hristos ne arata ca orice fapta savarsita in lumea aceasta din iubire fata de Dumnezeu si fata de semeni nu piere niciodata. Orice fapta savarsita din iubire smerita si sincera fata de Dumnezeu si fata de semeni ramane o lumina pentru vesnicie. Deci, Invierea da sens vietii noastre aratandu-ne ca viata aceasta, desi trecatoare, pe pamant, are o valoare infinita. Fiecare persoana umana, chemata la Inviere si Nemurire, are o valoare unica si infinita. Aceasta este iubirea lui Dumnezeu pentru oameni. Nu-i simpla iertare a pacatelor, ci ridicarea Omului in slava Vietii Vesnice si in iubirea Preasfintei Treimi”, a explicat el.
Patriarhul Daniel a indemnat la raspandirea in jurul nostru de fapte ale iubirii milostive.
“De aceea, aceasta sarbatoare ne cheama sa raspandim in jurul nostru fapte, gesturi, cuvinte de iubire, de pace, de ajutorare, sa nu uitam pe cei singuri, pe cei indoliati, pe cei care sufera in spitale sau in casele lor cu nadejdea ca cineva ii va ajuta. Deci, noi in aceste zile putem fi vestitori ai biruintei lui Hristos asupra pacatului si asupra mortii prin fapte ale iubirii milostive”, a aratat patriarhul.
Inaltul ierarh ortodox a amintit si de romanii care se afla departe de tara.
“Sa nu uitam in rugaciunile noastre nici pe fratii nostri care se afla departe de tara, printre straini, dar traiesc un dor de acasa. Ii asteptam pe toti cu bucurie sa se intoarca definitiv in tara, pentru ca, asa cum spuneam si in Pastorala de Pasti, multe din localitatile Romaniei sunt triste si neajutorate fara ei. Satele noastre imbatranesc. Sunt o multime de copii fara parinti in unele sate si o multime de parinti neajutorati pentru ca fii sau fiicele lor sunt departe de ei si nu sunt aproape, asa cum sperau ei ca la batranete vor avea in copiii lor un reazem”, a subliniat patriarhul.
Prea Fericitul Daniel a urat tuturor ca Sarbatorile de Pasti sa le fie cu pace si bucurie. “Tuturor va dorim Sarbatoarea Sfintelor Pasti cu pace, bucurie si mult ajutor de la Dumnezeu in toata fapta cea buna!”, a incheiat patriarhul Daniel.
La slujba de Inviere din Dealul Mitropoliei a fost prezent presedintele Klaus Iohannis si sotia sa.
Credinciosii ortodocsi si greco-catolici sarbatoresc duminica Invierea Domnului, cea mai mare sarbatoare a crestinilor.
Pastele isi trage denumirea de la cuvantul ebraic “Pesah” al vechilor iudei, care inseamna “trecere”. Mai intai, cuvantul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de catre Dumnezeu dintru nefiinta intru fiinta, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteana la libertatea deplina, scapat de la moarte prin sangele mielului pascal.
Daca mielul pascal a prefigurat inca de atunci sacrificiul si jertfa de pe cruce a Mantuitorului Iisus Hristos, sarbatoarea de Paste a continuat sa reprezinte, pentru fiecare om in parte si pentru intreaga omenire, o trecere, atat de la moarte la viata, cat si de la robia pacatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.
Trecerea de la rau la bine, de la pacat la virtute se face printr-o staruinta continua din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea si transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor si dobandirea curatiei inimii.
Modul sarbatoririi Pastelui a fost diferit de-a lungul timpului, desi in esenta s-a pastrat ca in primele veacuri, pentru crestinii primelor secole, Invierea Domnului fiind la temelia Bisericii crestine.
Doi ani la rand, 2010 si 2011, la fel si in 2014, Pastele a fost sarbatorit in aceeasi zi de toti crestinii – ortodocsi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici si reformati, de cultele neoprotestante. Urmatorii ani cand Invierea Domnului va fi sarbatorita in comun vor fi 2017, la 16 aprilie, si in 2025 – la 20 aprilie. AGERPRES
