Perfectionismul care determina unele persoane sa isi fixeze standarde imposibil de atins poate declansa probleme de sanatate, cum ar fi boli cardiace, sindromul colonului iritabil si insomnie, ce apar ca o reactie la stres a organismului.
Danielle Molnar, psiholog la Universitatea Brock din Canada, considera ca perfectionismul este un factor de risc pentru imbolnavire la fel de important ca obezitatea si fumatul, informeaza dailymail.co.uk.
“Societatea a promovat dintotdeauna perfectionismul si beneficiile sale pentru realizarile profesionale si academice, insa acesta constituie un factor de risc pentru numeroase boli, inclusiv infectiile si moartea prematura”, a declarat Danielle Molnar, intr-un studiu publicat in 2006.
Se estimeaza ca doua persoane din cinci au tendinte perfectioniste. Din cauza retelelor sociale, cum ar fi Facebook si Twitter, un numar tot mai mare de persoane sunt ingrijorate ca trebuie sa fie sau sa para perfecte, a afirmat Gordon Flett, profesor de psihologia sanatatii la Universitatea York din Canada, care a studiat timp de 20 de ani legatura dintre perfectionism si sanatate.
“Este firesc sa iti doresti sa fii perfectionist intr-un anumit sector al vietii, cum ar fi profesia. Dar cand se transforma in nevoia obsesiva pentru slujba perfecta, copilul, relatia, contul din banca si corpul perfect, cauzeaza un stres extrem si afecteaza nu numai relatiile noastre, ci si sanatatea”, a declarat Gordon Flett.
Profesorul Flett si echipa lui de cercetatori a identificat trei tipuri de persoane perfectioniste: perfectionistii orientati asupra propriei persoane, care se concentreaza asupra propriilor standarde de perfectiune; perfectionistii orientati catre alte persoane, care au standarde ridicate pentru cei din jur; si perfectionistii conditionati din punct de vedere social, care cred ca alte persoane, cum ar fi parintii, sefii sau colegii, le impun standarde de perfectiune.
Cu toate acestea, perfectionistii pot schimba si reduce efectele negative, invatand sa se accepte pe ei insisi si propriile greseli, fara sa se invinovateasca.
“Coborati standardele si acceptati esecurile ocazionale, ca un ingredient esential in drumul spre succes. Daca perfectionistii simt ca au nevoie de ajutor – fizic sau emotional -, nu trebuie sa se teama sa il solicite, in loc sa sufere in tacere”, a mai spus Gordon Flett.
