Creierul este irigat de patru vase majore de sange, iar atunci cand pe unul dintre ele apare o dilatare, o umflatura, aceasta este numita anevrism cerebral. Cand unul dintre aceste vase se rupe, creierul este inundat de sange, iar în functie de gravitatea hemoragiei, pot sa apara probleme temporare la nivel cerebral, altele care sa persiste o perioada mai lunga de timp sau chiar moartea.
Cum apar?
Cauzele anevrismelor, în totalitate, sunt defecte la nastere: modificarea structurii peretelui vascular, infectiile micotice cerebrale si trauma cerebrala (în special cea penetranta). Cele mai multe anevrisme apar sporadic; acestea sunt anevrismele cerebrale saculare, ce apar în 85% din cazuri la bifurcatia unei artere cerebrale în circulatia cerebrala anterioara, si în 15% din cazuri în circulatia cerebrala posterioara. Exista boli ce pot fi asociate cu anevrismele cerebrale cum ar fi urmatoarele: rinichiul polichistic, displazia fibromusculara, malformatiile arterio-venoase, bolile de tesut conjunctiv, sindromul Marfan, boala Ehlers-Danlos si sindromul Osler-Weber-Rendu.
Ghidurile curente recomanda screeningul pentru anevrisme cerebrale, daca doua sau mai multe rude de gradul întai într-o familie sunt cunoscute sa aiba un anevrism cerebral.
Cum sa evitati un anevrism
Prevalenta anevrismelor este de 3-5% în populatia generala; aproximativ jumatate dintre acestea se rup. Incidenta anuala a rupturii anevrismelor este de aproximativ sapte din 100.000 de persoane. Riscul de ruptura este de 0,05-2% pe an, în functie de marimea si tipul anevrismului.
Cum se manifesta?
Cel mai comun mod de prezentare al unui anevrism cerebral este ruperea acestuia, si producerea unei conditii grave: hemoragie subarahnoidiana anevrismala. O astfel de hemoragie subarahnoidiana se manifesta printr-o cefalee extrem de violenta, descrisa de pacient ca cea mai puternica durere de cap din viata sa. Poate fi asociata cu o pierdere a cunostintei pentru cateva minute sau chiar mai mult. Pot fi prezente crize de epilepsie, deficite neurologice, meningism si coma.
20% dintre pacientii care sufera o ruptura anevrismala decedeaza înainte sa ajunga la spital, iar 20-40% decedeaza în ciuda celui mai bun tratament posibil, incluzand tratamentul chirurgical si de reanimare. Numai 40-50% vor supravietui unei astfel de rupturi anevrismale.
Uneori, anevrismele cerebrale cresc în dimensiuni, fara sa se rupa; apasand pe structurile cerebrale învecinate, pot determina deficite neurologice focale, paralizii de nervi cranieni si crize de epilepsie. Din pacate, acest tip de prezentare este mult mai rar, prognosticul fiind mult mai bun daca sunt tratate înainte sa se rupa.
Cum se stabileste diagnosticul?
Pentru anevrismele nerupte, pacientul este supus de obicei unui examen imagistic RMN sau CT pentru cefalee, epilepsie, deficite neurologice etc. Uneori, descoperirea anevrismului este fortuita. Anevrismele nu sunt vizualizate pe orice secventa RMN sau CT, ci numai de anumite secvente RMN si CT, respectiv angio-RMN si angio-CT. Pentru ca aceste secvente sa fie realizate de catre radiolog, trebuie sa fie ridicata suspiciunea de anevrism.
Odata descoperit un anevrism cerebral, o angiografie cerebrala este realizata. Angiografia cerebrala nu este tot timpul necesara, deoarece rezolutia RMN-urilor si a CT-urilor este din ce în ce mai ridicata. Desi datele din literatura de specialitate sugereaza ca investigatiile RMN si CT se apropie de acuratetea angiografiei cerebrale, aceasta ramane standardul de aur în investigarea anevrismelor cerebrale. În spitalul nostru exista atat tehnologia necesara, cat si medicii radiologi care sa realizeze aceste examene. Ramane astfel la latitudinea neurochirurgului daca toate aceste examene sunt necesare, deciziile fiind luate în functie de particularitatea fiecarui caz.
Anevrismele cerebrale rupte reprezinta un accident vascular cerebral hemoragic sau “stroke” în limba engleza. Anevrismul rupt este o urgenta absoluta pentru ca fiecare secunda conteaza. Sintagma din limba engleza “Time is brain” – “Timpul înseamna creier” sugereaza perfect urgenta cu care trebuie tratat pacientul. Din rezultatele statistice prezentate în introducere, se observa ca unul din cinci pacienti decedeaza înainte de a ajunge la spital, dupa o ruptura anevrismala, iar alti doi din cinci decedeaza chiar daca ajung la spital si sunt tratati la standardele maxime.
Doi din cinci pacienti vor supravietui dupa un astfel de accident; se întelege astfel ca nicio secunda nu poate fi pierduta pentru a putea avea aceste rezultate. Orice întarziere a tratamentului nu poate duce decat la înrautatirea acestor rezultate, deja dezastruoase; prin tratament se întelege securizarea cat mai rapida a anevrismului. Spitalul nostru are atat posibilitatile tehnice, cat si neurochirurgii pregatiti sa trateze aceste anevrisme.
Riscul de resangerare a unui anevrism rupt este de 5% în primele 24 de ore si de 1-1,5% pe zi în primele 30 de zile. În cele mai multe cazuri, resangerarea este fatala, chiar si la pacientii care ajung într-o stare relativ buna la spital. Orice secunda pierduta poate anula sansa initiala.
Dupa o ruptura anevrismala, creierul este grav afectat, si pacientul trebuie sa fie supravegheat în sectia de terapie intensiva, indiferent de starea neurologica (chiar daca vorbeste si se simte bine); desi nu mai exista riscul de ruptura, pot aparea doua complicatii majore: vasospasmul si hidrocefalia.
Vasospasmul reprezinta contractia arterelor cerebrale, începand cu ziua 3-4 dupa ruptura. Aceasta poate fi minima, însa poate fi si maximala, încat sa nu mai permita trecerea sangelui prin artera, fapt echivalent cu un infarct cerebral. O interventie medicala se impune de urgenta, fie prin chimiodilatatie, fie prin tratament endovascular. Hidrocefalia este o alta complicatie grava, cauzata de blocarea cailor de resorbtie a lichidului cefalorahidian (LCR), ce duce la o acumulare a acestuia în craniu. Derivarea la exterior a LCR-ului este obligatorie; în caz contrar, creierul va suferi din cauza presiunii intracraniene crescute.
Astfel, pacientii cu anevrisme rupte necesita diagnostic, tratament si supraveghere de catre o echipa multidisciplinara formata din neurochirugi, neuroanestezisti, neuroradiologi si interventionisti; numai o astfel de abordare poate duce la rezultate optime. În spitalul nostru exista o astfel de echipa, disponibila 24/24 pentru ca “Timpul înseamna creier”.
sursa:doctorulzilei.ro
