Companiile din construcţii vor avea creşteri de costuri de 5–28%, în timp ce angajaţii vor beneficia de avantaje fiscale în urma aplicării ordonanţei 114/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare, arată o analiză a unei companii de consultanță și consultată de Mediafax.
Companiile cu un număr cuprins între 50 şi 800 de angajaţi, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 40%, vor avea o creştere a costurilor începând cu 1 Ianuarie 2019 cuprinsă între 5-7%, companiile cu un număr cuprins între 50 şi 800 de angajaţi, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 60%, vor avea o creştere a costurilor cuprinsă între 12-15%, iar companiile cu 50 – 800 de angajaţi, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 80%, vor avea o creştere a costurilor cuprinsă între 24-28%.
Taxele plătibile statului, aferente contractelor de muncă ce urmează sa intre sub incidenţa noii prevederi legislative se vor diminua cu un procentaj cuprins între 35 şi 50%. Însă aceste taxe sunt cu preponderenţă datorate de angajat, şi nu de angajator.
Romania are aproximativ 700.000 de muncitori care activează în industria construcţiilor, fie sub formă de contract individual de muncă, fie ca liber profesionişti. Dacă, teoretic, 300.000 dintre aceştia ar putea beneficia la data de 1 ianuarie 2019 de scutirile de la plata impozitului pe venitul din salarii de 10% si restul beneficiilor aplicabile la contribuţiile medicale (scutire integrala de la plata contribuţiei) si sociale (diminuarea acesteia de la 25% la 21.25%) şi ar fi plătiţi în baza unui contract individual de muncă cu salariul de bază minim brut pe economie, va exista o creştere a puterii de consum de 212% în economie (approx. 375.300.000 lei) aferent unui număr de 300.000 oameni dintr-un număr total de approx 5.630.000 oameni care lucrau la data de 1 ianuarie 2018 (Balanţa Forţei de Muncă ocupată publicată de INS la 1 ianuarie 2018).
În schimb suma încasată la bugetul de stat se va diminua cu 22% (approx. 55.092.000 lei) aferent unui număr de 300.000 de contracte de muncă.
Scopul enunţat al modificării legislative a fost acela de a atrage în ţară românii plecaţi la muncă în străinătate. Spre exemplu, dacă până în luna iunie 2019, încă 300.000 oameni vor decide să să întoarcă înapoi în România, impactul economic pentru primele şase luni ale anului, pentru eşantionul de 300.000 oameni menţionaţi mai sus, la care s-ar adăuga încă 300.000, ar fi după cum urmează: va exista o creştere a puterii de consum de 425% în economie (calculată la iunie 2019 vs decembrie 2018, approx. 1.084.050.000 lei) aferent unui număr de 600.000 oameni dintr-un număr total de approx 8.600.000 oameni care lucrau la data de 1 ianuarie 2018 (Balanţa Forţei de Muncă ocupată publicată de INS la 1 ianuarie 2018); vor creşte sumele ce urmează a fi încasate la bugetul de stat cu 56% (approx. 139.191.000 lei) aferent unui număr de 600.000 de contracte de muncă.
În cel mai bun scenariu, doar companiile cu un număr de angajaţi cuprins între 50 şi 800, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 40% ar putea susţine creşterea de costuri generată de noile modificări legislative, însă cu profit zero. Practic, fără o creştere a veniturilor, pentru a supravieţui, aceste companii se vor vedea în situaţia de a-şi restructura integral modelul de business (diminuare de costuri concomitent cu creşterea preturilor/tarifelor). În situaţia favorabilă în care să presupunem ca noul cadru legislativ va da rezultatele scontate şi va atrage parte din forţa de muncă plecată în străinătate, veniturile la bugetul de stat ar putea creşte prin acumularea de noi taxe şi impozite, iar impactul ar putea fi unul favorabil pentru economie, în funcţie de numărul de oameni atraşi. Dar societăţile comerciale se vor afla tot în situaţia de a îşi reorganiza integral modelul de business deoarece o creştere a numărului de angajaţi nu poate fi susţinută fără o creştere a numărului de proiecte şi o ajustare corespunzătoare a preţurilor faţă de clienţi.
OUG nr. 114/2018 a fost adopată de Executiv la data de 21 decembrie. Actul normativ, cu aproape 100 de articole, introduce taxa pe activele financiare ale băncilor, plafonarea preţului gazelor naturale şi a energiei electrice la producători la 68 lei/MWh, noi taxe pentru jocuri de noroc online, majorări de taxe pentru firmele din telecom, noi reguli privind Pilonul II de pensii, precum şi o serie de măsuri pentru companiile din construcţii.
