News Flash:

Consilierul guvernatorului BNR, explicatii in scandalul repatrierii aurului de la Londra: care sunt dezavantajele

18 Aprilie 2019
196 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7432 RON (0.0000)
USD: 4.2921 RON (0.0000)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
media 152891197336223600

Consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, Cristian Bichi, arată că aducerea integrală a rezervei de aur în România, așa cum s-a votat în Parlament, presupune riscuri pe termen lung și nu reduce decât în mod nesemnificativ costurile cu depozitarea rezervei.

”Recenta propunere legislativă care prevede repatrierea aproape în totalitate a rezervei de aur a României depozitată în străinătate a generat numeroase interogații și opinii pro și contra. În ultimii ani, întrebări similare cu cele pe care și le pun, în prezent, cetățenii români în legătură cu rolul aurului ca activ de rezervă au fost formulate și în alte state. În rândurile de mai jos sunt citate o serie de explicații oferite publicului de bănci centrale și autorități guvernamentale din lume în privința politicii naționale de administrare a aurului oficial. Subtitlurile aparțin autorului.

Cât aur s-a extras pe plan mondial.? Cât aur mai poate fi extras?

“Cele mai recente analize estimează că până în prezent au fost extrase aproximativ 183.600 de tone de aur (sursa World Gold Council), care în termeni volumetrici ar echivala cu un cub cu latura de 21 de metri, în timp ce ar mai rămâne de extras aproximativ 50.000 de tone (potrivit US Geological Survey).”

 

De ce au țările nevoie de rezerve de aur?

Italia: “Aurul reprezintă un instrument eficace de acoperire față de evenimente adverse. Prețul metalului prețios tinde, de fapt, să urce în momentul în care operatorii financiari percep un nivel ridicat de risc, de exemplu escaladări militare sau, mai des, în situația crizelor financiare. În scenarii de acest tip, instrumentele financiare, mai ales cele caracterizate printr-un nivel ridicat de risc (de exemplu acțiunile) înregistrează scăderi considerabile, în timp ce aurul tinde să înregistreze creșteri de preț. Prezența unui nivel adecvat de aur în portofoliile financiare garantează protecția împotriva scenariilor considerate foarte riscante, deși foarte putin probabile.”

Elveția: “În cazul unei crize grave, în special dacă Elveția se va găsi în lipsă de lichidități, ar putea fi util să se utilizeze rezervele de aur. Cu atât mai mult dacă nu ar mai avea alte mijloace la dispoziție. Pentru că, aurul poate servi ca mijloc de plată între state în caz de criză internațională. Acesta este motivul pentru care… Constituția federală obligă Banca națională să dețină o parte din rezervele sale în aur.” (Întrebări și răspunsuri, Inițiativa privind aurul, septembrie 2014, Departamentul Federal de Finanțe, Elveția)

Austria: Activele externe de rezervă și deținerile de aur sunt elemente cheie ale strategiei unei bănci centrale de prevenire și gestiune a crizei și, într-adevăr, s-au dovedit invariabil a consolida încrederea publicului, în timpuri dificile. (Oesterreichische Nationalbank, Raport anual 2017)

Rezerva de aur poate servi drept garanție pentru obținerea de împrumuturi

Italia: “..în situații de criză valutară, o bancă centrală poate dispune de aur, la fel ca și de rezervele oficiale în valută externă, pentru a păstra încrederea în moneda națională prin utilizarea aurului drept garanție pentru a obține împrumuturi sau, în ultimă instanță, prin vânzare pe piață pentru a achiziționa moneda națională pentru a-i susține valoarea. Un nivel considerabil de aur garantează unei bănci centrale o capacitate mai ridicată de acțiune în păstrarea încrederii în sistemul financiar national.”

Aurul deținut în străinătate este util în caz de invazie sau ocupare militară a unei țări

Elveția: “Aurul servește în principal drept garanție în caz de evenimente puțin probabile sau imprevizibile. Aurul în străinătate nu este util decât în caz de invazie, dar el poate fi vândut rapid sau pus gaj pe o piață de negociere a aurului.” (Avizul Consiliului federal, Replică la argumentele comitetului de initiativă “Salvați aurul Elvetiei, septembrie 2014)

 

Dezavantajul rezervei de aur este că presupune costuri financiare

Italia: “Aurul presupune însă costuri pentru conservarea sa în termeni de securitate și de custodie. În plus, nu garantează nicio dobândă și deci proprietatea asupra unei sume consistente comportă renunțarea la dobânzi aferente unor titluri de datorie cu proprietăți similare de acoperire.”

O țară fără rezerve oficiale de aur

Canada: “ Unele țări continuă să dețină portofolii de rezervă in aur, uneori pentru motive simbolice. Canada nu face aceasta. În 1980, guvernul a implementat o politică de vânzare a aurului într-un ritm gradual și controlat…. Aurul nu este considerat la fel de lichid ca de exemplu titlurile emise de Trezoreria SUA și,în măsura în care livrarea fizică este implicată poate duce la costuri semnificative pentru transport sigur și depozitare…Încasările din vânzările de aur au fost investite în active în monedă străină, purtătoare de dobânzi și cu dobânzi ridicate. Deși aceste active nu pot avea greutatea fizică reasigurătoare a unui lingou de aur, noi credem că sunt mai potrivite pentru scopul pentru care ținem rezerve. Ultimul lingou de aur a fost vândut în 2003. Rezervele de aur care au rămas au fost monedele, care de atunci au fost vândute.” (Timothy Lane, viceguvernator al Băncii Canadei, Remarci la Peterson Institute for International Economics, Washington D.C., 6 februarie 2019)

Este aurul un plasament mai sigur decât cel în dolari sau euro?

Elveția: “Aurul face parte, alaturi de devize, din rezervele monetare și poate cu acest titlu să contribuie la compensarea riscurilor. Dar în sine, el se numără printre plasamentele cele mai riscante, datorită volatilității ridicate. Așa, în 2013, banca națională a înregistrat pierderi importante datorită deprecierii aurului. În plus, aurul nu generează venituri regulate sub formă de dobânzi sau dividende. Activele BNS libelate în devize străine ca euro și dolar sunt constituite în mare parte din titluri sigure, ce aduc dobânzi.” (Întrebări și răspunsuri, Inițiativa privind aurul, septembrie 2014, Departamentul Federal de Finanțe, Elveția)

 

Localizarea externă a rezervei de aur duce la o mai bună repartiție a riscurilor

Italia: “Alegerea de a stoca în exterior puțin mai mult decât jumatate din metal, la diverse bănci centrale, derivă atât din rațiuni istorice, legate de locurile unde aurul a fost achiziționat, cât și dintr-o strategie de diversificare orientată spre minimizarea riscurilor. În plus, localizarea aleasă de Bancă reflectă importanța primară a acelor piețe financiare pentru piața internațională a aurului.” (Banca Italiei)

Elveția: “… există bune motive pentru a depozita o parte a rezervelor de aur în străinătate. O stocare descentralizată permite o mai bună repartiție a riscurilor. O diversificare geografică a locurilor de stocare permite să se protejeze mai bine aurul de crize grave susceptibile să aibă efecte asupra altor regiuni (catastrofă de mediu, accident nuclear, conflict armat, etc.” (Întrebări și răspunsuri, Inițiativa privind aurul, 7 octombrie 2014, Banca Națională a Elveției)

Repatriere quasi-integrală sau o rebalansare a rezervelor de aur?

Germania: “În 2012, Bundesbak (n.n. banca centrală) a decis ca jumătate din aurul Germaniei să fie depozitat în propriile sale camere de tezaur până în anul 2020”. (Deutsche Bundesbank, Raport anual 2016). “Rezervele de aur ale Germaniei sunt de aproximativ 3.374 de tone la sfârșitul anului 2017. După încheierea tranferului a 674 de tone, în total, de la New York și Paris la Frankfurt am Main, jumătate din aurul Germaniei a fost depozitat în camere de tezaur la Frankfurt am Main din 2017.”

Austria: “… la sfârșitul anului 2014, OeNB (nn: banca centrală) deținea aproximativ 80% din rezervele sale de aur în Marea Britanie, aproximativ 17% în Austria și aproximativ 3% în Elveția. …OeNB a adoptat o nouă politică de depozitare a aurului în 2014. Până cel mai târziu în 2020, jumătate din rezervele totale de aur ale OeNB (280 de tone) vor fi depozitate în Austria. Cele 140 de tone care vor rămâne in custodie in strainatate vor fi imparțite între Marea Britanie (estimativ 84 de tone) și Elveția (estimativ 58 de tone). Alături de alte considerații strategice, aceasta politică reprezintă un compromis optim între diversificare și lichiditate.” (Peter Mooslechner-membru al Consiliului de administratie, Franz Partsch-director, Stategia privind aurul OeNB în contextul unei gestiuni cuprinzătoare a rezervelor, Alchemist, Issue 92, ianuarie 2019, pag. 6)

Olanda: “De Nederlandsche Bank (DNB) și-a ajustat politica de localizare a stocului său de aur și a trimis aur din SUA în Olanda pentru a-și diversifica stocul de aur într-un mod mai echilibrat. În conformitate cu politica precedentă, 11% din stocul de aur era localizat în Olanda, 51% în SUA, restul fiind deținut în Canada (20%) și Regatul Unit (18%). În conformitate cu noua politică, repartiția pe locații este după cum urmează: 31% în Amsterdam, 31% în New York, deținerile la Otawa și Londra rămânând neschimbate la 20% și respectiv 18%.” (Comunicat de presă: DNB își ajustează politica sa privind localizarea stocului de aur, De Nederlandsche Bank, 21 noiembrie 2014)

Țări care păstrează o parte importantă a rezervelor de aur la Londra

Australia: “Rezervele de aur fizic ale Reserve Bank of Australia (RBA) sunt deținute aproape în intregime (99,99%) în Marea Britanie la Banca Angliei (BoE). BoE deține aurul RBA în calitate de depozitar; dreptul de proprietate asupra aurului rămâne la RBA.” (Despre deținerile noastre de aur, pag. 1, Reserve Bank of Australia.

Belgia: “Cea mai mare parte a activelor în aur este conservată la Banca Angliei. O parte mai modestă este deținută la Banca Canadei și la Banca Reglementelor Internaționale. O cantitate foarte limitată este stocată la Banca Națională a Belgiei.” (Raport 2018, pag. 91, Banca Națională a Belgiei)

Ce costuri rezultă din stocarea în exterior? O stocare în țară nu ar permite economii?

Elveția: “Costurile de stocare a lingourilor în străinătate sunt comparabile cu costurile de stocare în Elveția. Economia permisă de o stocare exclusivă în Elveția ar fi relativ insignifiantă.” (Inițiativa privind aurul, Banca Națională a Elveției, 7 octombrie 2014)

Suntem siguri că aurul stocat în străinătate este încă disponibil?

Elveția: “Băncile centrale partenere stochează lingouri clar identificabile ca fiind ale BNS. Fiecare lingou depozitat în străinătate este identificat grație unui număr de identificare; el rămâne în permanență în stocul băncii naționale și în proprietatea acesteia din urma. Vânzările de aur care au avut loc în trecut au avut legătură în mare măsura cu stocurile ce se găsesc în străinătate. Ele au demonstrat că stocurile de aur sunt disponibile în orice moment.” (Banca Națională a Elveției - BNS, Inițiativa privind aurul – Întrebări și răspunsuri, 7 octombrie 2014)

Aurul nu este în securitate decât pe teritoriul național. Este aceasta adevărat?

Elveția: “Nu. Banca Naționala stochează la ora actuală 70% din rezervele sale în Elveția și 30% în străinătate …Această diversificare geografică servește la o repartizare a riscurilor potențiale și garanteaă în caz de criză, un acces la mai multe piețe de aur. În special în perioada crizei, este important ca Banca națională să poată vinde rapid aurul în interesul Elveției.” (Întrebări și răspunsuri, Inițiativa privind aurul, septembrie 2014, Departamentul Federal de Finanțe, Elveția)

De ce depozitează țările aur la Londra? Care sunt alte centre majore de tranzacționare a aurului?

Australia: “Londra este cel mai mare centru din lume pentru tranzacționarea aurului. Depozitarea aurului la Banca Angliei permite RBA (nn: Reserve Bank of Australia) să acceseze ușor această piață, întrucât mulți participanți la piața aurului preferă livrarea la Londra. Banca Angliei asigură o locație de depozitare foarte sigură și cu costuri reduse pentru bănci centrale și alți participanți pe piață. Banca Angliei acceptă numai lingouri care corespund standardului “Good Delivery” al London Bullion Market Association (LBMA). Aurul RBA este ținut la Banca Angliei într-un cont alocat, așa că lingourile individuale (cu numărul de serie al lingoului specificat) sunt atribuibile RBA.” (Despre deținerile noastre de aur, pag. 1, Reserve Bank of Australia.

Austria: “Alături de centre de tranzacționare mai mici cum ar fi Zurich, Londra rămâne cel mai important centru de comerț pentru aurul fizic. Când este vorba de tranzacționarea aurului non-fizic, COMEX (Commodity Exchange Inc.) din SUA este de relevanță particulară pentru instrumentele “futures” și “options” privind aurul. Centre importante de tranzacționare în China sunt Shanghai Gold Exchange și Shanghai Futures Market. Centre de tranzacționare majore adiționale sunt localizate în Dubai, India, Japonia și Hong Kong. ” (Oesterreichische Nationalbank, Raport anual 2017)

Italia: “Principala piață de aur e reprezentată de piața din Londra...De două ori pe zi se determină….la 10:30 și 15:00 GMT fixingul aurului (LBMA gold price). Această cotație este de relevanță particulară, întrucât cele mai multe contracte legate de aur la nivel internațional fac referire la acest fixing. Pe piața din Londra se schimbă circa 500 de tone pe zi, echivalent cu o cincime din producția anuală globală”.

 

Standardul “London Good Delivery”

 

Italia: “Lingourile denumite London Good Delivery (LGD) respectă caracteristici determinate definite de London Bullion Market Association (LBMA), asociație care reunește operatorii specializați ai sectorului. Lingourile cântăresc 400 uncii troy (circa 12,4 kilograme) și sunt produse de o rafinărie de metale prețioase recunoscută de LBMA. Lingourile Good Delivery sunt turnateși garantate pentru o puritate minimă de 99,5%. LBMA a fost înființată în 1987de Banca Angliei, la acel moment reglementatorul pieței de aur, care în același timp a definit standardul Good Delivery cu scopul de a spori transparența și lichiditatea pieței aurului. Standardul s-a difuzat rapid între operatorii tradiționali până când a devenit o cerință fundamentală pentru negocierea lingourilor de aur și a fost unul din motivele care a stat la baza creșterii pietei aurului pe piața din Londra.”

 

Avantajele standardului London Good Delivery

 

Italia: “caracteristicile Good Delivery garantând cerințe calitative specifice și identificabile, permit cumpărătorilor profesioniști să accepte noi lingouri fără a mai face o verificare a cantității efective de metal prețios conținută în lingou. În consecință, standardul LGD permite o utilizare mai ușoara și imediată a aurului în operațiuni financiare.”

 

Produce aurul venituri regulate? Ce sunt împrumuturile de aur?

 

Australia: “Deținerile de aur dintr-o cameră de tezaur nu produc dobândă. Pentru a câștiga ceva venituri curente, Reserve Bank of Australia poate împrumuta aurul.” (Despre deținerile noastre de aur, pag. 2, Reserve Bank of Australia.

Austria: “…în plus de menținerea de dețineri fizice de aur, băncile centrale, de asemenea, fac tranzacții de împrumuturi în aur (nn. gold lending/leasing), în funcție de situația pieței. Într-o tranzacție de împrumut în aur, aurul este investit în schimbul primirii unei dobânzi la scadență. Având în vedere condițiile curente de piață, OENB nu se angajează, la acest moment, în tranzacții de împrumut în aur.” (OeNB, Raport anual 2016)

 

De ce au scăzut în anii recenți tranzacțiile de împrumut în aur?

 

Austria: “…o schimbare semnificativă în anii recenți, cu ratele pentru împrumuturi de aur scăzând, a condus la o reducere progresivă și la o suspendare temporară a acestui tip de tranzacții datorită considerațiilor de tip risc-randament.” (Peter Mooslechner-membru al Consiliului de administratie, Franz Partsch-director, Stategia privind aurul OeNB în contextul unei gestiuni cuprinzătoare a rezervelor, Alchemist, Issue 92, pag. 7)

Australia: “Pentru mai mult de 30 de ani, RBA a participat pe piața împrumuturilor în aur, împrumutând aproape tot aurul deținut .. În ultima decadă, activitatea de împrumuturi în aur a RBA a fost mai scăzută. O reducere a cererilor de acoperire la termen ale producătorilor de aur combinată cu o mai mare disponibilitate a altor investitori să împrumute aurul lor a scăzut randamentele disponibile la împrumuturile în aur. La începutul anilor 2000, RBA câștiga aproximativ 15-20 de milioane $ pe an din împrumuturile în aur. Câștigul a scăzut puternic după 2006 datorită, atât activității de împrumut mai reduse, cât și ratelor de împrumut mai scăzute. În anul financiar 2017/18, veniturile din împrumuturile în aur s-au ridicat la 0,7 milioane $.” (Despre deținerile noastre de aur, pag. 3, Reserve Bank of Australia)

Un stat ce vrea să-și dezvolte piața de împrumuturi în aur

Franța: “În scopul de a permite clienților săi să facă operațiuni cu activele lor în aur depuse la Banca Franței, au fost deschise, de asemenea, conturi în aur unor mari actori ai pieței internationale de aur care sunt contrapartide la aceste operațiuni, Banca Franței neutilizând în acest scop propriile sale active în aur. Foarte clasice la Londra, pentru aurul păstrat la Banca Angliei, aceste operațiuni pot să fie făcute de acum incolo și la Paris, întărind rolul său istoric pe piața aurului. Aceste tranzacții financiare respectă cele mai bune standarde în termeni de practică a pieței și de separare a activelor.” (Comunicat de presă, Rezervele de aur și proiectul pieței aurului de la Paris, Banca Franței, Paris, 4 februarie 2019)”, arată Cristian Bichi, pentru OpiniiBNR.

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1027 (s) | 24 queries | Mysql time :0.014376 (s)