Pe mesele noastre ajunge peste din import, pe care alte tari refuza sa il manance. 90% din ce consumam vine de afara. Si mai grav e faptul ca mult peste intra in tara neverificat, desi a fost prins in ape poluate, contaminate cu metale grele.
Asta in timp ce industria noastra a fost trasa la mal, vapoarele de pescuit vandute pe nimic si intreprinderile piscicole restranse de la un an la altul. Urmariti o ancheta realizata in cadrul campaniei Inspectorul Pro.
Anul trecut, am mancat 81.000 de tone de peste din alte tari. Adica vreo 5.000 de TIR-uri. Si am cheltuit peste 300 de milioane de euro. Grav este ca la vanzare a ajuns si peste alterat, expirat sau tinut in conditii improprii.
Inspector: “Copiii altora trebuie sa manance, nu?
Vanzator: “Nu, sa stiti ca nu. Va promit eu…va arat toate inregistrarile de casa, pe scrumbie, pe care le avem”.
Inspector: ″Stiti ca este elastic, burta trebuie sa fie elastica, aveti mari probleme! ”
60% din operatorii economici nu respecta legea
Din cei 669 de operatori economici verificati in aprilie de inspectorii pentru protectia consumatorului, 60 la suta nu respectau legea. Nereguli au fost gasite inclusiv la pestele care a ajuns in hipermarketuri.
In ultimii doi ani, au fost confiscate 30 de tone de peste contaminat cu metale grele, prins in ape poluate din alte tari. Dar cate transporturi au scapat de controale, nimeni nu stie … Ancheta coordonata de Eurojust si Interpol este inca in desfasurare.
Mariana Munteanu este presedintele Patronatului Pestelui din Romania, din care fac parte 48 de producatori.
Mariana Munteanu, presedintele Patronatului Pestelui din Romania: “De cand aceasta ancheta, toti colegii nostri au primit cereri de la toate supermarketurile. Toata lumea a fost innebunita, hai sa vedem unde sunt producatorii romani dupa ancheta. Extraordinar, toata lumea ne intreaba de peste”.
In 2018, Romania a cumparat din strainatate 14 de tone peste, fie proaspat, fie refrigerat. Cel mai mult am importat din Bulgaria, Grecia, Turcia, Italia, Cehia si Danemarca. Preferam pastravul si crapul. Anul trecut, am mancat si mult peste congelat, aproximativ de 50 de tone, adus din Olanda, Spania, Polonia si Letonia. Nereguli au fost gasite si aici, de la depozitare pana la gust sau miros necorespunzator.
Nici transportatorii nu respecta regulile
Asadar, pana ajunge in magazine, pestele petrece ore bune sau chiar zile pe drum.
Marius Parvu, presedinte ANPC: “Am verificat si companiile care transporta si din nefericire si acolo sunt probleme. Oprea camionul la opt ore pentru ca este obligat, dar oprea si frigul. Se vedea pe diagrama diferenta de temperatura pe transport”.
La granita nu sunt controlate decat actele. Nu si calitatea. Abia acum ANPC-ul spune ca ar vrea sa incheie un protocol cu cei de la vama pentru a verifica marfa inainte de a intra in tara.
Marian Munteanu: “Cel care trimite pestele la vanzare ii da un termen garantie de inca 7 zile.”
Din raspunsul primit de Patronatul Pestelui de la Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor – aflam ca valabilitatea pestelui este stabilita de producator. Ceea ce este ingrijorator pentru o piata care pare a fi scapata de sub control.
Radu Manolache, producator de peste: “Pestele proaspat rezista 3-4 zile dupa care isi pierde calitatile. Decat a cumparam un peste proaspat care a luat-o din loc sau care are 7 zile mai bine iti cumperi un peste congelat individual nu bloc”
Piscicultura in Romania, neglijata
Si atunci ne intrebam firesc ce peste sa cumparam. Si de unde? Flota noastra de pescuit reprezinta 0,2 la suta din cea a Uniunii Europene.
Piscicultura ar fi avut o sansa, daca cei cu putere de decizie ar fi inteles ca acest sector trebuie dezvoltat si nu distrus.
In ’88, aveam aproximativ o suta de mii de hectare de amenajari piscicole si produceam 80 de mii de tone de peste. Acum, din ferme mai ies 13 mii de tone de peste, adica 0,1 la suta din productia Uniunii Europene… In timp ce 30.000 de hectare de balti – adica o suprafata cat Bucurestiul si Mangalia, la un loc – stau abandonate.
Mariana Munteanu: “Importam din Italia toate porcariile pentru ca noi suntem nu suntem in stare sa facem o legislatie clara, care sa dezvolte acvacultura, potentialul asta de o suta de mii de hectare de amenajari”.
De vina este haosul administrativ, din acest sector. Terenurile fermelor piscicole, cele de sub luciul de apa, sunt ale statului si nu pot fi vandute. Pe de alta parte, digurile si constructiile fermelor piscicole au fost privatizate. Dar noii proprietari nu pot produce peste pentru ca statul este incapabil sa gaseasca o forma legala sa le concesioneze si baltile aferente.
Sa luam un exemplu concret: pentru lacul Tasaul din Navodari, ANPA nu a incheiat niciun contract de concesiune si nu a eliberat nicio licenta de acvacultura. Ceea ce inseamna ca aceasta intindere a ramas a nimanui. Sau mai bine zis, la mana braconierilor”
Cel mai bun exemplu vine din Dolj, unde fosta piscicola Dunareni a fost falimentata de Maria Schutz, la acea vreme presedintele organizatiei de femei PSD din judet. In 2013, un om de afaceri a cumparat de la lichidatorul judiciar digurile fermei cu intentia de a prelua de la stat cele 2200 de hectare de balta. In 2014, a depus dosarul de concesionare la ANPA, adica Agentia Nationala pentru Pescuit si Privatizare. Nu a primit niciun raspuns si intre timp lacul dispare.
Gabriel Radu, inginer piscicol: ″Inainte, in zona unde ne aflam nu exista niciun pic de stuf in permanenta se pescuia, se intretineau digurile, bazinele. Vedeti ca vegetatia a inaintat catre mijlocul lacului.
Haos legislativ
Intr-un asemenea haos legislativ, in care statul detine terenul iar digurile si constructiile sunt private, nu se pot accesa fonduri europene, vitale pentru pescuit. Si nu se pot obtine nici credite bancare.
Am solicitat un interviu cu presedintele ANPA. Ne-a fost refuzat. Am primit doar un raspuns, in scris, prin care se precizeaza ca “actualul cadru legal existent referitor la concesionarea terenurilor nu confera o solutie adecvata de valorificare a amenajarilor piscicole.”
Acvacultura am putea face si in lacurile de acumulare, administrate de Apele Romane. Au fost concesionate doar 30.
George Ionescu creste peste in sistem intensiv in lacul Mihailesti din Giurgiu. Produce, in medie, 300 de tone pe an.
A investit aproximativ de 6 sute de mii de euro, s-a luptat cu braconierii si gunoaiele, iar acum risca sa piarda tot. I-a expirat contractul cu Apele Romane, care vor sa scoata lacul la licitatie. Desi pestele este al lui … Tot o problema de legislatie. Isi cauta dreptatea in instanta.
George Ionescu: “Producem 3 sute de tone de peste. Ar trebui sa facem investitii, dar nu facem.”
In Delta Dunarii, multe din fostele amenajari piscicole s-au transformat in cluburi de pescuit sportiv sau in campuri agricole, pentru care se incaseaza subventii de la stat. La Jurilovca, se zbate sa supravietuiasca una dintre putinele ferme care inca mai produce peste.
Piscicultura a fost ba la Ministerul Mediului, ba la Ministerul Agricuturii. A fost un fel de Cenusareasa si multa lume a uitat ca piscicultura este o ramura a zootehniei. Este singurul animal crescut in ferma care nu beneficiaza de subventii, de compensatii, de ajutor de stat, minimis. Pe un hectar de apa nu primesti nimic, toti primesc o subventie, noi nu primim nimic.
Promisiuni vin, in val, de la ministerul Agriculturii. Pe hartie, sunt tot felul de strategii. Parlamentarii au adoptat un proiect de lege pentru pescuit si acvacultura dar a fost declarat neconstitutional. Iar in tot acest timp in care nu se intampla nimic concret la nivelul factorilor de decizie, pe mesele noastre ajunge peste de import, pe care alte tari refuza sa il manance.
