Ciupercile otravitoare pot fi recunoscute in general dupa denumirile lor, dar si dupa culoarea deosebita sau forma lor neregulata. "Buretele dracului", "buretele viperei", "palaria sarpelui" sau "urechea lui Iuda" au o forma neregulata, cu pete prezente la nivelul palariei si un miros intepator. Spre deosebire de ciupercile otravitoare, cele comestibile au un miros si un gust asemanator cu cel al fainii, al castanelor sau al alunelor.
Buretele pestrit sau muscarita (Amanita muscaria), care are palaria ca un clopot bombat, iar spre maturitate devine aproape plana. Culoarea palariei este rosie, cu scame albe, ce se iau usor cu unghia. Creste in luminisuri de paduri de conifere si de foioase. Semnele intoxicatiei se manifesta prin greata, ameteala, pierderea cunostintei, un fel de betie, uneori cu delir furios. Apoi mai este o intreaga categorie potrivit sursei citate, cea a Amanitelor, care sunt extrem de toxice. Buretele viperei (Amanita phalloides) are culoarea verzuie sau maslinie. Carnea este alba, cu miros urat mai ales la ciupercile batrane. Creste prin padurile de rasinoase si foioase, prin tufisuri, din iunie pana in octombrie. Simptomele intoxicatiei cu aceasta ciuperca apar tarziu (dupa 10-12 ore).
Buretele panterei (Amanita pantherina) are suprafata palariei de culoare brun-deschis sau brun-cenusiu, lipicioasa pe timp umed, prezinta solzi albi. Creste in padurile de foioase si rasinoase din iulie si pana in octombrie. Este extrem de toxica. Hribul tiganesc sau Buretele dracului (Boletus satanas) are palaria de 10-15 cm diametru, de culoare alb-cenusie, apoi ruginie palid sau putin verzui. Piciorul are o retea rosie ca sangele in partea de sus. Carnea este alba sau alb-galbuie. Creste vara prin pasuni, tufisuri si in poienile din padure.
