Arheologii botosaneni sapau in comuna Mihalaseni din judetul Botosani, la inceputul anilor ’80. Campania de sapaturi din perioada 1983-1988 a fost una prolifica. A fost descoperit in aceasta zona nordica a tarii un adevarat oras al mortilor: 520 de morminte. Defunctii au fost fie inmormantati, fie arsi si depusi in urne ingropate in pamant alaturi de obiectele dragi din timpul vietii.
„Necropola de la Mihalaseni a fost descoperita in 1982, cu prilejul unor lucrari de drenare a solului. Au fost descoperite trei morminte de inhumatie, de unde au fost recuperate cinci vase.
Evaluand configuratia topografica a terenului, ne-am dat seama ca este posibil sa existe o necropola cu un numar mare de morminte. In 1983, am inceput sapaturile, pe care le-am continuat in fiecare vara, timp de sase ani“, spune despre inceputurile descoperirii arheologul Liviu Sovan, unul dintre cei mai importanti specialisti botosaneni in acest domeniu.
Concluzie tulburatoare
In acest „oras al mortilor“, datat de Liviu Sovan la mijlocul secoului al IV-lea, a avut loc o descoperire unicat in Moldova. In timpul celor sase ani, printre ramasitele pamantesti ale oamenilor care au trait acum aproximativ 1.700 de ani in nordul Moldovei a fost scos la lumina de spaclurile arheologilor fundatia unui lacas de cult. Analizandu-l, arheologul Liviu Sovan a ajuns la o concluzie tulburatoare: ar fi vorba despre primul lacas de cult crestin din Moldova, atunci cand apusul paganismului in Dacia facea loc zorilor noii religii.
Prima dovada ca este vorba despre un lacas de cult este pozitionarea acestuia in cadrul necropolei, dar si dimensiunile sale impozante, aproximativ 55 de metri patrati. Situata in zona sud-vestica a necropolei, „biserica“ din secolul al IV-lea avea fundatia facuta din lespezi de gresie nisipoasa aduse de pe malul Prutului, aflat la doar 5 kilometri distanta.
„Orientarea era pe directia nord-est-sud-vest, iar dimensiunile initiale, de 8×6,8 metri. Adancimea la care a fost sapata groapa temeliei era de 0,50 – 0,60 metri fata de nivelul actual de calcare a solului, iar grosimea temeliei era de 10-15 centimetri. Nu s-au descoperit resturi de chirpici ars sau alte elemente care sa ateste distrugerea constructiei prin incendiere“, descria cu exactitate Liviu Sovan in articolul sau „Premiera arheologica – cel mai vechi lacas de cult crestin din Moldova“ din revista „Forum Cultural“, numarul din 3 noiembrie 2001.
In afara de temelie, restul constructiei a fost realizat din lemn, cu barne groase, acoperite cu dranita (n.r. – scanduri subtiri din lemn de brad) si avand doua intrari largi. Istoricii spun ca este posibil ca mortii sa fi fost depusi si in interiorul asezamantului inainte de a fi ingropati. Dupa ce a stabilit ca este un lacas de cult situat in carul necropolei pentru a fi oficiate rituri religioase funerare, Liviu Sovan arata cum a ajuns la concluzia ca este un lacas de cult crestin. In primul rand, ar fi vorba de orientarea constructiei pe axa nord-est-sud-vest.
„Orientarea aceasta poate fi explicata prin legatura genetica a crestinismului din aceasta zona cu cea din provinciile orientale ale Imperiului Roman. Au mai fost descoperite bazilici de tip sirian, chiar la Troesmis si Callatis, care aveau orientarea altarului spre sud. Erau datate tot catre mijlocul secolului al IV-lea. Aceasta constructie descoperita in necropola de la Mihalaseni aminteste de importanta cultului mortilor in cadrul ritualului crestin, ceea ce l-a determinat pe Constantin cel Mare sa propuna construirea de sali pentru slujbe comemorative si banchete funerare. Si acestea aveau forme dreptunghiulare si au fost atestate in mai multe provincii ale Imperiului. Dimensiunile mari ale constructiei, pozitia ei, dar si anumite elemente stratigrafice ne fac sa credem ca este vorba de primul lacas de cult crestin descoperit intr-o necropola din Moldova“, precizeaza Liviu Sovan, potrivit adevarul.ro.
Cel mai bun argument pentru arheologul botosanean este insa numarul mare de morminte de inhumatie, specifice crestinilor din cadrul necropolei si pentru care a fost ridicat lacasul de cult crestin. Spre deosebire de acestia, paganii erau incinerati, fiind descoperite si mormintele acestora cu urne in cadrul aceleiasi necropole. „Un element convingator sunt cele peste 100 de morminte de inhumatie din cadrul necropolei. Sunt orientate vest-est si lipsesc obiectele si ofrandele alimentare, deosebindu-le astfel de mormintele paganilor“, spune Liviu Sovan.
De altfel, acesta precizeaza ca mormintele crestinilor fac parte dintr-o etapa tarzie a necropolei, la fel ca si lacasul de cult, aratand cum treptat crestinismul a acaparat vechea asezare pagana. In interiorul acestor morminte, atribuite crestinilor, a fost descoperit si un obiect de cult crestin. Mai precis, in mormantul cu numarul 123 a fost descoperit un medalion circular, de culoare verzuie, pe care era reprezentat Daniel in groapa cu lei. Arheologul botosanean precizeaza ca acesta era de sorginte romana, dar inspirat din iconografia paleocrestina. Liviu Sovan spune ca au fost descoperite inca doua asemenea medalioane pe teritoriul tarii, la Poienesti si la Izvoarele.
Primii crestini, convertiti de misionari
Cei care au fost ingropati in necropola de la Mihalaseni sunt populatii din secolul al IV-lea, din cadrul culturii Santana de Mures-Cerneahov. Mai precis, o cultura care reunea in cadrul ei, din punct de vedere etnic si cultural, goti, daci, slavi si iranieni, cel mai probabil sarmati. La Mihalaseni, spune Liviu Sovan, necropola a fost utilizata la inceput de populatii germanice, in randul carora se distingeau, prin anumite ritualuri funerare, mai ales prin ruperea pumnalelor si sabiilor si depunerea lor in morminte, triburile vandalilor. Apoi, in cadrul aceleiasi necropole se vadeste prezenta dacilor liberi si chiar a sarmatilor.
„In ceea ce priveste frecventa tipurilor antropologice din necropola de la Mihalaseni se remarca, in ordinea preponderentei lor, urmatoarea situatie: mediteranoizi, nordoizi, protoeuropoizi, dinarici, alpini si ostici. Intr-un singur caz (mormantul 489) apare si un element mongoloid“, precizeaza Liviu Sovan, in lucrarea sa „Necropola de tip Santana de Mures-Cerneahov de la Mihalaseni“.
Inceputurile crestinarii
Practic, la Mihalaseni sunt surprinse, din punct de vedere arheologic, inceputurile crestinarii tinuturilor nordice. Arheologul Liviu Sovan banuieste ca misionarii crestini ai episcopului got Ulfila, cel care a tradus biblia in limba gota si care a fost hirotonisit episcop pentru „intreaga tara getica“, dupa cum spune istoricul antic Filostorgiu, au ajuns si in tinuturile nordice. Acestia au crestinat o parte a populatiei amestecate de germani, daci si sarmati. Acesti primi crestini au ridicat lacasul de cult din necropola de la Mihalaseni. Alaturi de ei au convietuit paganii, care s-ar fi convertit in timp.
Descoperirile de la Mihalaseni ale arheologului Liviu Sovan au starnit interes in lumea academica din Europa. Institutul German de Arheologie a editat studiul „Die Sintana de Mures – Cernjachov – Kultur“, in cadrul careia a fost cuprins si studiul arheologului Liviu Sovan, tradus in limba franceza, „Cronologia necropolei de la Mihalaseni, Romania“. Totodata, in 1997, piesele descoperite la Mihalaseni in cadrul necropolei au fost expuse pentru prima data la expozitia de istorie si arheologie „I.Goti“, organizata la Milano si mai apoi la Palatul Cotroceni din Bucuresti cu ocazia vizitei Papei Ioan Paul al II-lea.
