News Flash:

DESTINATIE: ROMANIA-Vaslui - judetul lui Stefan cel Mare-FOTO

5 Aprilie 2014
1524 Vizualizari | 0 Comentarii
Istoria judetului Vaslui e indestructibil legata de personalitatea marelui voievod Stefan cel Mare. Chiar daca ne gandim tot mai putin la istorie, chiar daca ignoram lucrurile marete ce ne inconjoara si nu ne mai preocupa personalitatile marcante ale neamului, pe Stefan cel Mare e greu ca poporul sa-l uite.

In Vaslui, Stefan e prezent peste tot. Intr-un amestec bizar de banal si solemn, domnitorul e in denumirea strazilor, pe pliante electorale, in sloganuri, in denumiri de institutii, pe statui, in muzee, dar si in mintea oamenilor.
Potrivit istoricului vasluian Laurentiu Chiriac, epoca lui Stefan cel Mare (1457-1504) reprezinta pentru istoria Tarii Moldovei cea mai rodnica perioada din existenta sa, intrucat atunci tara a cunoscut o dezvoltare politica, economica, sociala si culturala fara precedent, dar si o maxima inflorire a artelor si a spiritului. Recunoscuta ca o importanta putere statala in zona de sud-est a Europei medievale, Moldova lui Stefan cel Mare a devenit in timp libera, prospera si deschisa catre viitor.

'Particularitatea actualului judet Vaslui si trainicia unei vieti normale au determinat si aici, ca de altfel in tot spatiul romanesc, o emulatie de valori materiale, spirituale si cultural-artistice, concretizate atat prin multitudinea de marturii istorice, cat si prin ctitorirea unor monumente istorice de o frumusete simpla, dar care probeaza capacitatea creatoare a oamenilor din acest spatiu si specificitatea cu care el s-a remarcat in cultura romaneasca si universala', spune dr. Laurentiu Chiriac.

In acest context, mai precizeaza istoricul, se poate spune ca marele voievod Stefan si-a legat destinul de evolutia actualului judet Vaslui nu numai prin stralucita victorie de la Podul Inalt, din 10 ianuarie 1475, considerata cea mai mare batalie terestra a Evului Mediu european, ci si prin dezvoltarea in municipiul Vaslui a unei Curti Domnesti — resedinta voievodala temporara si prin ctitorirea Bisericii Domnesti 'Sf. Ioan Botezatorul', in 1490.
Totodata, el a acordat o atentie deosebita intregii zone a judetului Vaslui, fie prin construirea Cetatii de pamant de la Barlad, in 1476, a Bisericii Domnesti 'Sf. Petru si Pavel', in anul 1495 si a Curtii domnesti din Husi (1494-1495), fie prin acordarea unor privilegii comerciale sau prin refacerea si hotarnicia ocolului targului domnesc al Vasluiului, la 1491 si a ocolului targului domnesc al Barladului, la 1495, contribuind decisiv la dezvoltarea economica si politica a acestor orase si conturandu-le astfel rolul de mari centre urbane moldave.

'Nicicand vrednicia si maretia inimilor noastre nu pot fi mai nimerit pretuite ca atunci cand ne aducem aminte de izbanda maritului Stefan-Voda la Vaslui-Podul Inalt, unde, cu ajutorul lui Dumnezeu, el i-a invins pe cei circa 100.000 de necredinciosi turci ai temutului sultan Mahomed al II-lea. Atunci a primit rasplata vesnica, binemeritata lauda a Crestinatatii si gloria unei izbande pe care Cerul parca i-o harazise! Maretia si lumina chipului Vasluiului in istorie au fost prin acea victorie frumos zugravite cu sangele razesilor Moldovei. De altfel, lupta de la Vaslui-Podul Inalt reprezinta nu numai una din cele mai insemnate victorii ale crestinilor asupra turcilor, dar ea s-a detasat de celelalte prin amploarea fortelor desfasurate, prin armamentul folosit, prin tacticile de lupta aplicate si, mai ales, prin ingeniozitatea armatei lui Stefan cel Mare care a invins o oaste cam de doua ori mai mare. Desfasurata in conditii de ceata densa si intr-un loc stramt si mlastinos al vaii inguste a Barladului, aceasta batalie a ramas in memoria timpului ca fiind cea mai reusita izbanda a marelui domn si a consfintit, totodata, statutul Moldovei de Poarta a Crestinatatii', a mai spus dr. Laurentiu Chiriac.
Astfel, sustin istoricii, aceasta pagina de vitejie a ramas vie si in timp nu si-a pierdut stralucirea, ba si-a sporit-o, caci Moldova lui Stefan s-a mai sprijinit inca un secol pe stalpii puternici ai biruintei sale de la Podul Inalt — loc considerat de marele istoric Nicolae Iorga drept 'Termopile al romanilor'.

In centrul Vasluiului, la Bacaoani, in fata Episcopiei Husilor, dar si intr-o serie de localitati rurale, sunt statui ale marelui voievod. Cel mai reprezentativ monument dedicat lui Stefan cel Mare in judetul Vaslui este ansamblul monumental 'Podul Inalt', amplasat in localitatea Bacaoani, comuna Muntenii de Jos. Opera apartine sculptorului bucurestean Mircea Stefanescu, iar pentru realizarea sa artistului i s-a decernat, la dezvelire, la 25 octombrie 1975, premiul Academiei Romane. Intreaga creatie — alcatuita din statuia ecvestra a voievodului, aleea cu cele 256 de trepte facute din travertin, cele doua basoreliefuri in bronz, cu scenete simbolice din legendele din scrierea "O sama de cuvinte" a cronicarului Ion Neculce si cele doua steaguri din bronz amplasate pe partea cealalta a soselei si reprezentand stema Moldovei si Sf. Gheorghe ucigand balaurul alcatuiesc o opera de referinta pentru sculptura romaneasca contemporana.
Inaugurarea ansamblului monumental a marcat sarbatorirea a 500 de ani de la victoria lui Stefan cel Mare contra turcilor, mai ales ca exista opinia ca in aceasta zona s-ar fi desfasurat lupta. Statuia ecvestra a voievodului are inaltimea de 6,90 metri si greutatea de 19 tone de bronz, fiind inaltata pe un soclu de 8 metri din beton placat cu travertin, pe o inaltime de 30 metri de la nivelul soselei. Domnul Moldovei este prezentat calare, cu coroana voievodala pe cap, tinand in mana dreapta un palos — simbolul puterii domnesti, iar in mana stanga tinand fraul calului bine strunit.

Targul Vaslui a cunoscut o mare inflorire in timpul lui Stefan cel Mare, prin dezvoltarea aici a unei Curti domnesti si prin ctitorirea Bisericii domnesti 'Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul' (1490).

Un alt oras care a fost dezvoltat de Stefan cel Mare a fost Barladul, pe care domnitorul l-a inzestrat cu o Cetate de pamant (1476), ridicata contra turcilor si avand palisada si santuri de aparare. Vazand ca oastea otomana a trecut pe valea Siretului si nu pe aici, chiar voievodul a distrus si a incendiat cetatea, tocmai pentru ca inamicii sa nu o poata folosi. Si acestui targ i s-a marit suprafata ocolului domnesc (in 1495), iar negustorilor barladeni li s-au acordat o serie de privilegii comerciale, astfel incat orasul a capatat un mai mare rol comercial si vamal.

Orasul Husi a beneficiat si el de o atentie deosebita din partea maritului domn, atat prin construirea unei Curti domnesti (1494-1495), cat si prin ridicarea Bisericii domnesti 'Sf. Apostoli Petru si Pavel' (1495). Potrivit datelor istorice, Biserica domneasca a fost construita in acelasi stil clasic moldovenesc, a avut un plan triconc si a fost capela Curtii domnesti, functionand in timp ca manastire si catedrala episcopala (din 1695). Ea a fost avariata de cutremurul din 1692, incendiata si jefuita in 1711 de catre tatari si recladita in anii 1753-1756 de catre episcopul Inochentie, cu ajutorul domnitorului Matei Ghica. Daramata de cutremurul din 1802, ea a suferit numeroase transformari de la ferestre in sus. Azi se mai pastreaza doar urmele fundatiilor sale si pisania in slavona din vremea marelui voievod. Pe ruinele fostei Curti domnesti s-a ridicat de catre episcopul Iacov Stamati, in 1782-1792, Palatul episcopal, ingloband pivnitele din timpul lui Stefan cel Mare, la care s-au adaugat chiliile, zidul de incinta (construit in 1849) si turnul-clopotnita (construit in 1938).
"Desigur, nu trebuie omise nici celelalte locuri din judetul Vaslui care au fost innobilate de aura lui Stefan cel Mare si pe care maritul principe al Crestinatatii le-a transformat in taramuri plasmuitoare de viata si eternitate. E vorba despre prima atestare documentara a unor localitati in timpul domniei lui: Voinesti, Dragomiresti, Bogdanesti, Curteni, Manjesti, Popesti, Muntenii de Jos si Muntenii de Sus, Malinesti, Lalesti, Cociuba etc. In unele dintre aceste sate atestate, marele voievod a permis construirea de biserici de lemn, astazi disparute, de catre boieri sau de catre taranii credinciosi, iar locul legendar al Movilei lui Burcel sau Cantalarestii i-au pastrat o vie amintire strabunului Stefan', a afirmat dr. Laurentiu Chiriac.

Centrul civic al Vasluiului este dominat impunator de statuia lui Stefan cel Mare — realizata din bronz de catre sculptorul iesean Iftimie Barleanu, inalta de 5 metri si dezvelita in 1972. Pe soclul ei sunt montate stema Moldovei viteazului domnitor (un cap de bour) si un basorelief intitulat: 'Inchinarea stegurilor'.
Statuia voievodului Stefan cel Mare din fata Palatului Episcopal din Husi a fost executata din bronz de catre sculptorul vasluian Gheorghe Alupoaei in 1996, in timp ce bustul marelui domn din fata Scolii gimnaziale nr. 5 din Vaslui a fost facut ulterior de catre acelasi sculptor, iar busturile de la Cantalaresti si Rafaila au fost executate de catre restauratorul Cristian Pantea dupa anul 2000.

'Intr-insul gasise poporul romanesc cea mai deplina si mai curata icoana a sufletului sau: cinstit si harnic, rabdator fara sa uite si viteaz fara cruzime, strasnic in manie si senin in iertare, raspicat si cu masura in grai, gospodar si iubitor al lucrurilor frumoase, fara nicio trufie in faptele sale, care i se par ca vin printr-insul de aiurea si de mai sus', spunea Nicolae Iorga. Acesta cuvinte capata un sens nebanuit pentru vasluieni, iar istoria pare ca se scrie in fiecare zi pe aceste meleaguri, pastrand firesc si perpetuu o umbra a marelui domnitor.

In comuna Stefan cel Mare, cea care poarta numele voievodului, an de an, la inceputul lunii iulie, are loc o sarbatoare la care se aduna mii de participanti. Localnici si oameni de veniti de la Vaslui sau din judetele apropiate, participantii la sarbatoare sunt intampinati la Podul de la Cantalaresti, unde lumea se aduna pentru a cinsti memoria marelui domn al Moldovei. Participantii la praznicul voievodului au ocazia sa guste din sarmalutele traditionale, gatite de harnicele gospodine ale comunei. In fiecare an, cateva femei din comuna, cele mai bune gospodine ale locului, pregatesc 20.000 de sarmale pentru ca niciun invitat la sarbatoare sa nu plece flamand.

'Pentru noi e o cinste si o onoare ca locuim in comuna Stefan cel Mare, care poarta un nume ilustru. Suntem urmasii lui Stefan, oameni gospodari, vrednici si cu frica de Dumnezeu si e de datoria noastra sa pastram mereu vie memoria lui Stefan cel Mare, poate cea mai mai mare personalitate a neamului romanesc', spune cu mandrie primarul comunei Stefan cel Mare, Mihai Moraru.
Sursa: agerpres.ro



Galerie Foto

foto2
vaslui moldovei episcopiei husilor
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1016 (s) | 25 queries | Mysql time :0.013633 (s)