marți, 19 martie, 2024

Diferentele dintre postul ortodox si cel catolic

Distribuie:

Publicat:

Pentru toti crestinii, postul presupune retinerea totala sau partiala de la anumite alimente si bauturi, pe un timp mai lung sau mai scurt, in scop religios-moral. Aceasta abtinere de la mancaruri si bauturi trebuie sa fie insotita de retinerea de la ganduri, cuvinte si fapte rele, ceea ce inseamna ca postul trupesc trebuie sa fie insotit de postul sufletesc.

Cu toate acestea, exista diferente majore intre postul ortodox si cel catolic.

In timpul postului, ortocsii nu mananca deloc carne, nici lapte, nici oua sau branza. Asta deoarece aceste produse sunt de origine animala. Se consuma in schimb mancaruri fara ulei, bazate pe legume, frcte sau seminte. Insa, mai mult decat orice, rugaciunea este cea mai importanta in postul ortodox.

Spovedania si impartasania, renuntarea la vicii si pofte – toate ajuta la curatarea sufleteasca. Postul alimentar este asadar esential in credinta ortodoxa, insa posteste in zadar daca nu renunta la tigari, alcool, certuri sau placeri trupesti.

La catolici, postul are doua dimensiuni – una legata de postul alimentar si alta legata de abstinenta. Abstinenta inseamna la renuntarea la anumite placeri pe durata postului, cum ar fi cafeaua sau televizorul.

Postul alimentar catholic inseamna sa nu mananci niciun fel de carne, cu exceptia pestelui. Catolicii pot manca in post lapte, ora, branza si chiar peste.

De ce ortocsii si catolicii sarbatoresc Pastele la date diferite

Calculul zilei de Pasti a iscat divergente inca din primele secole ale crestinismului, cand Pastele se sarbatorea in prima duminica cu Luna plina din echinoctiul de primavara.

Deoarece data Pastelui este legata atat de echinoctiul de primavara, cat si de fazele Lunii, stabilirea acestuia a dus la calcule diverse si complicate, mai ales ca multe orase mari, Roma, Alexandria, Antiohia, cu puternice comunitati crestine, nu luau in considerare aceeasi zi pentru echinoctiul de primavara.

Conciliul din Niceea, din anul 325, a decis ca toata crestinatatea sa sarbatoreasca Pastele in prima duminica cu Luna plina a echinoctiului de primavara, fara a stabili precis data acestui echinoctiu. Alte dificultati au aparut in stabilirea datei Pastelui in secolul al XIV-lea, dupa reforma calendarului, dusa la bun sfarsit de Papa Grigore al XVIII-lea – calendarul rezultat fiind cel Gregorian, in anul 1582. Astfel, cei care au pastrat vechiul calendar, cel Iulian, in vigoare din timpul lui Iulius Cezar, au stabilit ziua Pastelui dupa acest calendar. Multe state au aderat cu greu la noul calendar gregorian. Tarile protestante l-au adoptat abia spre 1700. In alte tari, vechiul calendar a ramas in vigoare pana in secolul XX.

Bisericile ortodoxe rusa, sarba, greaca si romana au adoptat noul calendar abia in 1923, dar aceste biserici au decis ca numai sarbatorile fixe (Craciunul, Boboteaza, Adormirea Maicii Domnului) sa fie stabilite dupa calendarul Gregorian, iar data Pastelui sa se stabileasca tot dupa calendarul Iulian, caruia sa i se acorde o corectie de 13 zile. Rezulta calcule complicate, care duc la o diferenta de pana la cinci saptamani in celebrarea pascala la bisericile romano-catolica si protestanta, fata de cea ortodoxa.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img