vineri, 29 martie, 2024

Doi soti s-au mutat in Romania si au dat lovitura cu o afacere finantata cu fondurile UE

Distribuie:

Publicat:

Iata povestea unor soti care au pus pe picioare, in Timis, o afacere cu rosii care cresc in substrat de nuca de cocos si sunt incalzite cu energie geotermala si boabe de porumb. 

Oamenii vin din Republica Moldova, dar s-au stabilit de mult in tara noastra.

Stiu care sunt avantajele de a avea un business intr-un stat membru al Uniunii Europene, pentru ca au cunoscut si alternativa de la Chisinau.

Cea mai mare sera de rosii din Romania functioneaza la marginea comunei Biled din judetul Timis si se intinde pe 16.000 de metri patrati. A costat 1,8 milioane de euro si a fost facuta partial cu fonduri europene.

Silvia Raileanu, patron sera: “Fondurile au fost totul, fara ele nu puteam face ce vedeti.”

Proprietarii sunt doi soti plecati de multi ani din Republica Moldova si stabiliti la Timisoara, unde detin si un restaurant. Povestea proiectului este inedita: pe locul serei era un strand termal vechi, pe care patroana povesteste ca l-au cumparat cu intentia de a face in zona un centru spa modern, tot cu finantare europeana. O excursie in familie, in Olanda, le-a schimbat complet planurile de dezvoltare, dar nu si ideea de a accesa banii Uniunii.

Silvia Raileanu, patron sera rosii: “Aici la subsol unde acum avem depozitul, era piscina, fix aici. Am mers la o fabrica in Olanda si ei ne-au aratat cum se fac rosiile, ce inseamna tehologia…”

La sugestia olandezilor, au facut o investitie moderna, care poate deveni in curand o sera bio, la mare cautare in Europa. Aici se cultiva rosii…cu gust de rosii, asa cum ii place proprietarei sa le promoveze, iar in spate e un secret: un sfert din sera e incalzita eco, de la putul geotermal, din subteran, in timp ce pentru restul, in loc de combustibil conventional, se arde…porumb boabe. Iar pentru a filma in sera a trebuit sa ne echipam la fel ca pentru acces intr-o sala de operatie sau o linie de produse farmaceutice.

In interior, toate plantele sunt crescute in substrat de coaja de cocos in loc de pamant, iar patroana ne explica de ce:

Silvia Raileanu, patron sera: ”Se schimba repede, daca iti vine o boala, dai cu pesticid, dar pamantul iti ramane si anul viitor ai deja fructe contaminate cu pesticide. Asa substratul il schimbam odata pe an si avem unul nou.”

Pana la recolta din ladite au fost provocari in lant pentru investitori. Din totalul de 1,8 milioane de euro, cat a costat proiectul, valoarea eligibila a fost de doar de un milion de euro, asa ca doar 500.000 au reprezentat sprijin european. Pentru restul de 1,3 milioane de euro, proprietara a trebuit sa bata la usa bancilor. Asta spune Silvia ca a fost cea mai mare provocare: a avut la dispozitie doar 3 luni sa gaseasca o linie de credit, pentru restul investitiei, din momentul cand a primit acceptul de cofinantare. Primul soc a fost gasirea bancii dispusa sa dea acesti bani unei asociatii familiale care a pornit practic la drum fara resurse financiare, dar putea ipoteca viitoarea investitie.

Dupa obtinerea intregii finantari, a doua provocare a constituit-o respectarea, la virgula, a proiectului aprobat. Pentru ca orice abatere de la planurile cu care ai convins, iti poate anula finantarea, ba chiar poti ajunge sa platesti penalitati.

Sera a inceput sa produca doar de anul trecut, si aici lucreaza 16 persoane, toti fermieri, din localitatea vecina, toti constienti ca au un loc de munca stabil, de pe urma unei finantari europene.

Pe nea Stefan, investitia noua l-a convinsa sa isi lase munca similara intr-o sera din Germania. S-a repatriat si e bucuros ca poate lucra civilizat si la el acasa: “Decat sa iau 1000 de euro in Germania, mai bine iau 600 aici, e civilizat, iti da 2600 de lei si bonuri, e bine, e modern. Eu treceam si am vazut din masina, cand plecam in Germania, ca se face si am intrebat si m-am angajat.”

Oamenii se conving, treptat, ca in sfarsit, in locurile natale, pot gasi conditii de munca la standarde europene. Ca apartenenta la Uniune incepe sa se vada si in agricultura romaneasca, prin investitii pentru care pot sa ne invidieze si est-europenii.

Stefan, muncitor: “Asta e mai moderna decat in Germania, acolo stateam la un metru de pamant, culegeam greu”.

A inteles ca Europa iti da slujbe si la tine in tara, dar te obliga sa te conformezi la standarde ce pot ridica o comunitate si ii pot aduce inapoi pe romanii plecati in diaspora.

Rosiile produse in sera ajung in doua celebre retele de hipermarketuri si o retea de supermarketuri din orasele Lugoj, Timisoara si Arad, dar in curand vor incepe sa livreze si la Craiova. Sunt mari retaileri care au venit in Romania dupa aderare si care, practic, i-au cautat pe investitorii de la Biled cu un an inainte sa aiba prima cultura de rosii.

Silvia spune ca poate vorbi foarte bine despre avantajele de a avea afacerea intr-un stat membru UE, pentru ca poate compara cu ce se intampla in tara natala, Republica Moldova, aflata in afara spatiului intra comunitar.

Prin intermediul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale se aloca bani de la Programul National de Dezvoltare Rurala, PNDR. Doritorii se pot inscrie la 29 de linii de finantare nerambursabila, in intervalul 2014-2020. Iar pana in 2017, prin acest program au fost acordate fonduri de peste 3,3 miliarde de euro la mii de solicitanti din tara.

Fermierii, antreprenorii si autoritatile publice locale au la dispozitie 9 miliarde de euro, pana in 2020, pentru a face investitii la standarde europene, in spatiul rural. La fel de adevarat este si ca in exercitiul financiar 2007-2013, Romania a pierdut aproape 2 miliarde de euro pe fondul problemelor de accesare, iar rata de absorbtie a fost de doar 88%.

Suntem inca departe de nivelul din Vest, dar chiar si asa, investitiile aprobate schimba, an de an, fata agriculturii de la noi. Iar rosia crescuta la noi incepe sa castige teren in fata importurilor din tari non-europene.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img