Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul federal german Angela Merkel şi premierul britanic Boris Johnson au avut o întrevedere "utilă" de aproape o oră, marţi, cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, după o amplificare a tensiunilor asupra dosarului sirian, fără a reuşi totuşi să înlăture "toate ambiguităţile", potrivit preşedintelui francez, informează AFP, potrivit Agerpres.
Această reuniune, organizată la Londra înainte de începerea summitului NATO, a fost "bună şi substanţială", a declarat cancelarul federal german. Însă, aceasta "nu poate fi decât începutul unei discuţii mai lungi, pentru că timpul a fost prea limitat", a adăugat ea. O nouă reuniune în acest format ar putea avea loc în februarie, potrivit Angelei Merkel.
Emmanuel Macron a subliniat că cei patru lideri de stat şi-au exprimat "dorinţa clară de a spune că prioritatea este lupta împotriva Daesh (acronimul arab al grupării jihadiste Stat Islamic) şi a terorismului în regiune (în Orientul Mijlociu)". Există de asemenea "o convergenţă foarte puternică" între cei patru cu privire la dosarul refugiaţilor aflaţi în Turcia şi asupra necesităţii de a găsi o soluţie politică la conflictul din Siria.
Însă "toate clarificările nu au fost obţinute şi toate ambiguităţile nu au fost înlăturate", a adăugat preşedintele francez, criticat virulent de omologul său turc, care i-a cerut să-şi "examineze mai întâi propria moarte cerebrală".
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a criticat virulent vineri pe omologul său francez Emmanuel Macron pentru remarca acestuia că NATO ar fi 'în moarte cerebrală', afirmând că această apreciere reflectă o înţelegere 'bolnavă şi superficială' şi recomandându-i să verifice dacă nu cumva el însuşi este 'în moarte cerebrală'.
Cu Turcia, "există dezacorduri, alegeri care nu sunt aceleaşi, însă există necesitatea de a avansa", a explicat Macron.
Relaţiile dintre Paris şi Ankara s-au tensionat după lansarea ofensivei turce în nordul Siriei împotriva miliţiei kurde Unităţile de Apărare a Poporului (YPG), aliat-cheie în lupta împotriva grupării Stat Islamic.
Turcia este exasperată de sprijinul oferit de Franţa Forţelor Democrate Siriene (FDS) şi în mod indirect uneia dintre principalele componente ale acestora, YPG, pe care Ankara le consideră o extensie a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), duşmanul său înveterat, şi o entitate teroristă.
Emmanuel Macron a afirmat marţi că nu există ambiguitate în atitudinea Franţei faţă de PKK, pe care ea o consideră mişcare teroristă. Însă, a estimat liderul francez, grupările politice care luptă împotriva SI "nu trebuie calificate în totalitate drept grupări teroriste", chiar dacă unele "pot avea relaţii cu grupări teroriste".
