Scotia, Tara Bascilor, Flandra sau Corsica sunt cateva dintre regiunile unor state membre ale Uniunii Europene unde se manifesta, in grade diferite, revendicari de independenta, potrivit agentiei France Presse, ce rezuma situatia fiecareia, in contextul referendumului de autodeterminare desfasurat duminica in Catalonia si al crizei declansate intre guvernul regional si autoritatile de la Madrid.
– SCOTIA: Regiune semiautonoma a Regatului Unit din 1998, Scotia dispune de un parlament cu o paleta larga de competente, in timp ce afacerile externe si apararea raman de resortul Londrei. Printr-un referendum in 2014, Scotia a respins independenta cu 55% din voturi. Brexit-ul a relansat proiectul nationalistilor, insa pierderile inregistrate de Partidul National Scotian (SNP) la legislativele din iunie au constrans-o pe Nicola Sturgeon, prim-ministrul scotian, sa amane decizia privind organizarea unui al doilea referendum in toamna lui 2018. Dupa referendumul din Catalonia, Nicola Sturgeon a chemat Spania sa ‘schimbe directia’ si a condamnat interventia politiei.
– TARA BASCILOR: Tensiunile legate de independenta s-au atenuat dupa ce miscarea Batasuna, aripa politica a ETA, si-a anuntat dizolvarea in ianuarie 2013. Organizatia separatista, considerata responsabila de moartea a 829 de persoane in 40 de ani de violente, a anuntat in octombrie 2011 incetarea actiunii sale armate. Cu toate acestea, separatismul basc nu a disparut, iar coalitia independentista de stanga EH Bildu este a doua forta politica locala.
Tara Bascilor beneficiaza, de altfel, de un regim fiscal autonom foarte avantajos, cerut si de catalani. Duminica, 40.000 de persoane au manifestat la Bilbao, in sprijinul referendumului catalan. Presedintele regional Inigo Urkullu (nationalist si conservator) a chemat pe 24 septembrie la recunoasterea natiunilor catalana si basca.
– CORSICA: Singura colectivitate din Franta (in afara teritoriilor de peste mari) care dispune de un statut aparte. Dupa decenii marcate de atentate, Frontul de eliberare nationala a Corsicai (FLNC) a anuntat in 2014 depunerea armelor. Gratie unei aliante independentiste-moderate, nationalistii au prelua conducerea Adunarii teritoriale in 2015. In iunie, Corsica a ales trei deputati nationalisti in Adunarea Nationala.
Adunarea din Corsica a reclamat mai multe reforme, cum ar fi recunoasterea corsicanei drept limba oficiala, alaturi de franceza, sau un statut fiscal specific. Parisul a validat insa numai instaurarea unei colectivitati unice la 1 ianuarie 2018, care va inlocui cele doua departamente si actuala colectivitate teritoriala.
La 22 septembrie, Adunarea Corsicai a subliniat ‘legitimitatea incontestabila a guvernului Cataloniei’.
– FLANDRA: regiune neerlandofona din nordul Belgiei, a obtinut in ultimii ani numeroase competente si domina scena politica si economica a tarii.
Noua alianta flamanda (N-VA), aripa politica a nationalismului flamand, si-a consolidat locul de prima formatiunea a tarii la legislativele din 2014 si are intentia sa relanseze demersurile spre autonomie in 2019.
Geert Bourgeois, prim-ministrul independentist al Flandrei, a cerut duminica guvernului de la Madrid sa ‘opreasca violenta’ si sa dialogheze cu ‘liderii legitimi ai unui popor pasnic’.
– INSULELE FEROE: Arhipelagul danez in Atlanticul de Nord urmeaza sa organizeze in aprilie 2018 un referendum cu privire la o noua Constitutie care i-ar da dreptul la autodeterminare. Acest teritoriu si-a obtinut autonomia in 1948, are parlament propriu si ape teritoriale, insa afacerile externe si apararea au ramas de resortul statului danez.
– LOMBARDIA SI VENETIA: Un referendum vizand mai multa autonomie pentru regiunile Lombardia si Venetia urmeaza sa se tina pe 22 octombrie. Scrutinul nu poate insa comparat cu referendumul din Catalonia, presedintele Lombardiei, Roberto Maroni, membru al Ligii Nordului, subliniind ca el se va desfasura ‘in cadrul unitatii nationale si ca nu se pune problema independentei’. Liga Nordului, care initial cerea independenta ‘Padaniei’, se axeaza in ultimul timp pe un discurs antieuro si antiimigranti.
– NOUA CALEDONIE: Arhipelagul francez in Pacificul de Sud urmeaza sa organizeze cel tarziu in noiembrie 2018 un referendum de autodeterminare, la finalul celor 20 de ani prevazuti in Acordul de la Nouméa, care a declansat un proces de decolonizare progresiva. Data fiind harta electorala, scrutinul ar urma sa fie castigat de non-independentisti. Alte probleme mari s-ar putea semnala in Romania (Transilvania), Austria (Tirolul de Sud) si chiar si Germania (Bavaria).
