vineri, 29 martie, 2024

Guvernul polonez si abuzul in serviciu. Seful serviciilor speciale – condamnat, dar inca in functie

Distribuie:

Publicat:

Abuzul in serviciu a fost unul dintre subiectele saptamanii in Romania. Dar despre abuz in serviciu si abuz de putere se vorbeste nu numai la noi, ci oriunde in lume. Discutia este inclusiv despre modul in care e tratata aceasta infractiune, din perspectiva juridica, in diferite tari. Iata cateva exemple: in Franta, Germania, Austria, Slovacia, Polonia, Suedia, Lituania, Ucraina, Rusia, abuzul in serviciu si abuzul de putere sunt incriminate. In mod clar, exista diferente si nuante de la o tara la alta. In cele mai multe cazuri, codurile penale pedepsesc doar folosirea inadecvata cu buna stiinta a functiei publice. Iata un studiu de caz apropiat de Romania. Actualul sef al serviciilor speciale din Polonia a fost condamnat chiar anul trecut pentru abuz in serviciu. Cum de este, totusi, in aceasta functie extrem de importanta?

Din elevul model al Uniunii Europene, Polonia a ajuns, odata cu noua putere politica de la Varsovia, primul stat membru pentru care Comisia Europeana a decis sa activeze mecanismul de protejare a statului de drept. Hotarare luata dupa ce Polonia, condusa acum de nationalistii din Partidul Lege si Justitie, a adoptat o serie de legi controversate. Astazi expira termenul-limita pe care executivul european l-a dat Varsoviei pentru a se apara si pentru a demonstra ca in Polonia e respectat statul de drept.

„Respectarea legii este una dintre valorile noastre fundamentale si sunt unele ingrijorari in ceea ce priveste ultimele evenimente din Polonia”, spunea in ianuarie 2016 Frans Timmermans, vicepresedinte al Comisiei Europene.

Unul dintre cele mai controversate gesturi ale noii conduceri de la Varsovia il implica pe Mariusz Kaminski, actualul ministru coordonator al serviciilor speciale, un portofoliu extrem de important, care se refera, printre altele, la serviciile de informatii si de contrainformatii.

Kaminski a avut, pana in 2009, rolul de director al Biroului Central Anticoruptie din Polonia, pus in functie tot de Partidul Lege si Justitie, ultima data cand a fost la guvernare.

In martie 2015, a fost condamnat in prima instanta la trei ani de inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu. El ar fi dat dovada de un exces de zel in anchetele anticoruptie ale institutiei pe care a condus-o. El si subalternii lui s-au folosit, in incercarea de a gasi corupti, de metode care se aflau cel putin in zona gri a legii, potrivit New York Times.

„A trimis agentii sub acoperire cu documente false la anumite persoane. Le-au aratat documentele false si au incercat sa-i atraga intr-o situatie de coruptie. A fost un fel de instigare. Legea poloneza nu permite folosirea de documente false de catre oficiali guvernamentali, pentru a crea un anumit context”, spune Piotr Niemczyk, expert polonez in securitate si informatii.

Marius Kaminski a atacat condamnarea din prima instanta.

In toamna anului trecut, insa, a venit surpriza. Proaspat instalat in functie, presedintele polonez Andrzej Duda a anuntat ca il gratiaza pe fostul sef de la anticoruptie.

„Domnul presedinte Andrzej Duda, prin decizia din 16 noiembrie 2015, in baza drepturilor care deriva din articolul 139 din Constitutie, a gratiat patru fosi membri ai Biroului Central Anticoruptie, printre care si fostul sef al institutiei. In viziunea presedintelui, intregul caz este motivat politic”, spunea Andrzej Deda, consilier prezidential.

Daca in afara tarii gestul presedintelui polonez a fost inca un motiv de ingrijorare cu privire la drumul pe care a luat-o Polonia, inauntrul ei parerile au fost impartite.

„Cei care sustin guvernul Lege si Justitie sunt pentru – e vorba de aproximativ 50% din opinia publica. Ei spun ca, in lupta anticoruptie, conteaza mai putin metodele folosite in anchete sunt ilegale sau nu si il sustin pe Mariusz Kaminski. Dar cealalta parte a opiniei publice – ceilalti 50% – spun “nu, nu suntem de acord cu folosirea unor metode ilegale pentru a depista vreo infractiune, chiar daca e o infractiune serioasa.” Mai mult, instanta a spus ca mare parte din oamenii vizati de documentele false au fost nevinovati. Acestea sunt cele doua puncte de vedere, care depind mai degraba de orientarea politica a oamenilor”, spune Piotr Niemczyk.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img