News Flash:

Istoria cartierelor din Husi-FOTO

1 Aprilie 2016
10063 Vizualizari | 0 Comentarii
Prima asezare rurala de pe Draslavat s-a numit Husi sau poate Brosteni. Odata cu cresterea populatiei, aceasta asezare s-a intins spre vatra actuala, adica spre curtea domneasca si pe langa centrul targului.

In 1875, Brostenii faceau parte din tinutul Falciului ,ocolul Prutului, mosia Sfintei Episcopii. Avea biserica, doi preoti, un diacon, doi dascali, trei mazili, 17 bejenari, opt nevolnici, un vataf, pe langa mosiile Poganesti, Epureni, Hondriceni s.a. cu un numar de 401 locuitori.

Cornii s-au format ca sat, treptat. Stefan cel Mare a adus colonisti husiti, fiind asezati pe mosia domneasca Corni. Husiti au fost colonizati aici pentru a cultiva via. Asezarea poslusncilor pe mosia domneasca a contribuit la dezvoltarea curtii domnesti. Asa s-au format cartierele Cotroceni, apoi Sara. Din punct de vedere administrativ, Cornii au facut parte din comuna Epureni, nu din Husi, pana in anii 1926-1927.

Unii calatori si misionari ne ofera date despre numarul de locuitori. Giorgio Vasari ne informeaza despre readucerea la catolicism a 2000 de husiti, in orasele Husi, Roman si din satele invecinate ( la 20 august 1571).
In 1599, episcopul Quirini da cifra de 72 de familii cu 435 de suflete, la Corni.

In 1801 erau 131 de familii, cu 687 de locuitori, iar un raport a lui Hammer comunica, in 1807, ca in Corni locuiau 172 de familii cu 792 de suflete.

Plopenii, situat in sudul orasului si strabatut de paraul Draslavat a fost una din mosiile cu care episcopia a fost inzestrata inca de la infiintarea ei.

Prima atestarea documentara o avem din anul 1662 cand satul Plopeni avea uriadnicul si vatamanul sau. La 7 aprilie 1662, domnul Istratie Dabija face cunoscut, ”Diregatoriului si Vatamanuluide Plopeni, ca a invoit episcopului (Serafim) a-si aduce colonii din tari straine si a-i aseza in acel sat si ca-i scuteste de toate darile catre stat in curs de patru ani”.

Documentul se refera la unii bulgari din sudul Dunarii care datorita asupririi turcesti au ajuns la Husi pe mosia Episcopiei.

Se constituie, astfel, o colonie numeroasa de sarbo-bulgari. Episcopia dispunea aici de 39 ”slugi” ( pietrari, olari, ciubotari, croitori). Erau mentionati separat 58 de negustori si 135 de birnici.

Unul din mestesugari (Hagi Petru Kisacov) a construit la Husi, biserica ”Inaltarii” in 1833.

Mai erau 80 de ”suditi nemtesti” si rusesti , 16 calarasi ai capitanilor targului Husi, 13 vatajei boieresti si ai epicopiei, 14 scutelnici ai cismelelor din targ.

Cartierul bulgaresc s-a extins spre nord si est. Bulgarii s-au asezat intre paraile Draslavat si Turbata, apoi au trecut mai sus, pe Dric. Biserica Sfantul Dumitru este ctitoria lor. Ei s-au intins ca o ”centura” in jurul targului formand un nou cartier bulgaresc pana la intalnirea cu Raiestii.

Aveau gospodarii modeste si se ocupau cu legumicultura.

Cartierul tiganilor s-a format dupa infiintarea episcopiei pe la anul 1600. Avand nevoie de mestesugari si oameni de lucru, episcopia a primit in dar, robi tigani.

Cea mai veche atestare despre tigani o avem din 1627 cand Miron Barnovschi porunceste slugilor hatmanesti” sa nu ia nici gloabe, nici ciubote, nici alte venituri hatmanesti, ci sa aiba calugarii a lucra cu ai sai tigani.”
Cartierul Raiesti este mai nou, majoritatea locuitorilor fiind romani, agricultori, care s-au asezat pe Valea Turbatei si pe Dric.

Centrul ( Vatra targului), probabil, s-a format mai tarziu decat satele din jur. Este stiut faptul ca mestesugarii si negustorii au venit la Husi, la inceput, pentru trebuintele curtii domnesti. Sectoarele urbane numite ”Olaria”, "Lemnaria”, prin denumirea lor indicand si functia economica pe care au indeplinit-o. Acest mic centru a atras satele din jur, formand cu timpul un singur tot. Aici, in centru, s-au asezat negustorii si mestesugarii.
Pe dealul Dobrina, situat la nord vest de oras , apar locuinte, mai ales dupa inaugurarea liniei Crasna-Husi in 1890.

Un cartier nou Dric a aparut dupa 1946. El se afla situat in spatele cartierului bulgaresc, spre cimitirul ortodox, pana la Calea Basarabiei.

De o parte si de alta a soselei Husi-Albita au aparut dupa 1974, intreprinderi care reprezinta noua zona industriala a orasului Husi.

Sursa: ” Istoria Husului” Editura Porto-Franco Galati, 1995 (colectiv redactional: Theodor Codreanu, Vasile Calestru, Boris Gorceag; Avram D Tudosie,Georgica Toncu).

Galerie Foto

12910892_1177027822330335_1404032121_n
brostenii cornii plopenii cartierul bulgaresc cartierul tiganilor
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0877 (s) | 25 queries | Mysql time :0.013828 (s)