Raportul Inspecţiei Judiciare cu privire la aplicarea protocolului din 2009 dintre SRI şi parchete este finalizat. Documentul a fost trimis la parchetele din ţară, pentru formularea de observaţii, urmând să ajungă în cel mai scurt timp şi pe masa membrilor CSM. STIRIPESURSE.RO a intrat în posesia documentului şi prezintă concluziile grave ale inspectorilor judiciari.
Potrivit raportului IJ, toate dosarele în care procurorii au lucrat cu ofiţerii SRI în baza protocolului semnat în 2009 au o problemă de legalitate care poate fi invocată în instanţă. Mai mult, modalitatea de aplicare a protocolului a afectat independenţa autorităţii judecătoreşti.
Concluziile raportului:
"1. Prin aplicarea unor prevederi ale protocolului s-a instituit, în fapt, o relaţie de subordonare a parchetului faţă de SRI, deşi conform art. 56 alin. (1) din Codul de Procedură Penală, rolul primordial în cadrul urmărării penale îl are procurorul, care conduce şi controlează nemijlocit activitatea de urmărire penală a poliţiei judiciare şi a organelor de cercetare penală speciale şi supraveghează ca actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale.
2. Cooperarea efectivă dintre parchete şi SRI, în cauzele complexe, pe baza unor planuri aprobate de conducerile celor două instituţii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecărei părţi, constituie o imixtiune în activitatea procurorului şi o încălcare a independenţei acestuia în activitatea de urmărire penală.
3. Aplicarea protocolului (art. 32-37 din protocol) a condus la administrarea unor probatorii a căror legalitate poate fi pusă sub semnul întrebării de instanţele de judecată.
4. Prin atribuirea Direcţiei Generale pentru Apărarea Constituţiei (UM 0127) din cadrul SRI a calităţii de unic beneficiar secundar al informaţiei, DNA-SC a declinat, în fapt, calitatea de unic beneficiar al informaţiilor, care ar fi trebuit să fie doar a procurorului de caz, în favoarea unui serviciu de informaţii cu depăşirea chiar a scopului declarat de realizare a unor măsuri de supraveghere tehnică în dosare penale.
Având în vedere, pe de o parte, aparenţa de legalitate a protocolului, la care s-a făcut referire în Decizia Curţii Constituţionale nr. 26 din 16 ianuarie 2019, prevederile, precum şi, pe de altă parte, prevederile art. 64 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor cu modificările ulterioare, potrivit cărora dispoziţiile procurorului ierarhic superior date în scris şi în conformitate cu legea sunt obligatorii pentru procurorii din subordine, apreciem că au fost create premisele încălcării independenţei autorităţii judecătoreşti."
Controlul tematic efectuat de inspectorii judiciari a fost realizat ca urmare a adresei preşedintelui CSM nr. 9967/2018 şi prin ordin al inspectorului-şef. Controlul a vizat modalitatea de aplicare a Protocolului de cooperare încheiat între PÎCCJ şi SRI în cursul anului 2009, declasificat în martie 2018.
CCR a admis, în 16 ianuarie, sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor. Curtea Constituţională a României arată, în motivarea ce vizeză încheierea protocoalelor secrete dintre Ministerul Public şi SRI, că acestea sunt în afara ordinii constituţionale şi au obligat legiuitorul să lupte contra unei paradigme juridice neconstituţionale de peste 9 ani.
"Constatăm că Serviciul Român de Informaţii nu poate avea atribuţii judiciare, nefiind un organ de urmărire penală, astfel că nu poate exercita acte de urmărire penală, separat sau în colaborare cu procurorii, şi implicit nu poate strânge şi administra probe referitoare la o cauză penală", se arată în motivarea Curţii Constituţionale, cu privire la încheierea protocoalelor secrete din 2009 şi 2016.
