News Flash:

Lasatul secului pentru Postul Sfintelor Pasti. Ce trebuie sa faci in aceasta zi

26 Februarie 2017
482 Vizualizari | 0 Comentarii
Intrarea intr-unul dintre cele patru mari posturi de peste an, randuite de Biserica Ortodoxa, este precedata, de fiecare data, de ziua in care se lasa sec, aceasta fiind ultima zi in care se mai poate manca ''de dulce''.

Postul Sfintelor Pasti, cel mai lung si cel mai aspru dintre cele patru, este precedat insa de doua etape care pregatesc intrarea propriu-zisa in post. Este vorba de Duminica Infricosatoarei Judecati, care in acest an a fost la 19 februarie, cand s-a lasat sec de carne, si de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, anul acesta la 26 februarie, cand se lasa sec de branza.

Avand in vedere faptul ca Sarbatoarea Sfintelor Pasti este celebrata intotdeauna intr-o zi de duminica, lasatul secului pentru acest post are loc tot intr-o zi de duminica. Sarbatoarea de lasatul secului prezinta variatii calendaristice, in functie de zona, ea fiind celebrata fie in duminica lasatului sec de carne, fie in cea a lasatului sec de branza. In unele zone, pregatirile incep din ziua de sambata, care este marcata in special de obiceiuri legate de cultul mortilor. Se fac parastase si se da mancare de pomana. Se pregatesc tot felul de bunatati, se coace painea, apoi se fac placintele cu malai in frunze de varza, taitei cu nuca sau cu mac, poame coapte.

Duminica, toata familia se asaza la masa si trebuie sa manance pe saturate, pentru ca de acum incolo nu se va mai putea manca "de dulce". In trecut, in aceasta zi se tineau cele mai mari sezatori. Tinerii se adunau la o casa din sat, iar fetele aduceau gogosi si placinte calde. Era ultima noapte in care se mai puteau distra, pana la Pasti. In unele zone, sarbatoarea se asemana cu Revelionul, se juca mult, se manca si se bea din abundenta, si purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zapostit, Hodaite, Refenele, Opait, se arata pe site-ul http://www.crestinortodox.ro/. In Muntenia, petrecerea era familiala: cei mici veneau la cei mari, copiii la parinti, finii la nasi si aduceau cate un plocon, sarutau mana gazdei si cereau iertare, pentru a intra impacati cu toata lumea in Postul Mare.

In trecut, petrecerea avea loc sub cerul liber, de obicei pe un deal sau in locul cel mai inalt din zona, unde se aprindeau focuri rituale din paie sau lemne aduse de sateni. Lasatul secului este situat intre solstitiul de iarna si echinoctiul de primavara, avand astfel si rolul de a marca victoria luminii asupra intunericului. Focul se numeste "priveghi" si, fiind aprins inainte de Postul Mare, i se spune Priveghiul cel Mare, iar petrecerii i se dadea valoare de An Nou. Acolo, satenii cantau, jucau, mancau si faceau strigaturi, cu urari pentru a fi iertati si purificati. In Maramures, strigaturile se incheiau prin versurile: "cele bune sa se-adune, cele rele sa se spele". Petrecerea continua pana spre miezul noptii, moment in care fiecare mesean manca cate un ou, zicand: "ousor, ousor, sa-mi fie postul mai usor".

Petrecerea lasatului de sec este punctul central al ritualurilor ce preced intrarea in Postul Mare. In unele zone, fetele si flacaii se adunau, se urcau pe inaltimile satului de unde slobozeau roti mari din paie aprinse si-i satirizau pe cei ramasi necasatoriti, in cadrul unui obicei numit ''strigaturile peste sat''.

Lasatul de sec este un prilej de bucurie la care iau parte toti membrii comunitatii. A doua zi incepe Postul Mare, femeile incep sa faca treaba prin casa, iar barbatii prin ograda. In casa sunt aduse razboaiele de tesut, pentru ca femeile sa aiba timp sa tese hainele de sarbatoare, pe care le vor purta la Pasti. Postul Sfintelor Pasti tine 40 de zile, la care se adauga Saptamana Patimilor, prin urmare, de luni, a doua zi dupa lasatul secului, si pana in Sambata Mare sunt sapte saptamani. In fiecare sambata, au loc slujbe pentru pomenirea mortilor, iar femeile duc la biserica prescuri. In Sambata Mare, dimineata, duc la biserica o prescura mai mare si o sticla de vin. Prescura urmeaza a fi taiata in bucatele mici, stropite cu vin, iar noaptea, dupa slujba de Inviere, acestea sunt impartite credinciosilor.
Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0964 (s) | 35 queries | Mysql time :0.024289 (s)