Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a provocat o avalanşă de reacţii de indignare în Franţa, îndeosebi în tabăra stângii, declarând că vrea ''să repare'' legătura ''deteriorată'' dintre Biserică şi Stat, într-o ţară marcată de principiul laicităţii, relatează marţi AFP.
Într-un discurs fluviu rostit la Conferinţa episcopilor luni seara, Macron a afirmat că vrea ''să repare'' legăturile dintre Biserică şi Stat printr-un ''dialog întru adevăr''. ''Un preşedinte al Republicii care pretinde că nu-l interesează Biserica şi catolicii nu-şi îndeplineşte datoria'', a afirmat Macron.
Într-o ţară unde principiul laicităţii este ancorat din 1905 de o lege privind separaţia între Biserică şi Stat, aceste declaraţii au provocat imediat un val de reacţii de indignare.
Fostul premier socialist Manuel Valls, care s-a raliat totuşi partidului prezidenţial al lui Macron, a reamintit pe Twitter că ''Franţa înseamnă laicitate''.
''Laicitatea este bijuteria noastră. Iată ceea ce trebuie să apere un preşedinte al Republicii'', a scris pe Twitter noul şef al Partidului Socialist, Olivier Faure.
Partidul Franţa Nesupusă (stânga radicală) a criticat discursul ''iresponsabil'' al preşedintelui. ''#Macron în plin delir metafizic. Insuportabil. Aşteptăm un preşedinte, auzim un ajutor de paroh'', a spus la rândul său Jean-Luc Mélenchon pe Twitter.
Purtătorul de cuvânt al partidului, Alexis Corbiere, a denunţat ''un cuvânt nedemn de un preşedinte al unei republici laice… Cuvinte iresponsabile care suflă în jarul tuturor comunitarismelor religioase''. ''Şi legea separaţiei între Biserică şi Stat?'', se întreabă el.
Marţi dimineaţa, Gerard Collomb, ministrul de interne, care răspunde de relaţia cu cultele, a venit în sprijinul lui Macron. ''Ce spune el: la om, nu există pur şi simplu o materialitate, există o căutare de absolut, de spiritualitate, de a da un sens vieţii sale. Este probabil o nouă tonalitate, dar care nu rupe cu marile principii ale laicităţii'', a spus Collomb.
Franţa este, în baza legii din 1905, o republică laică, cu un stat neutru, separat de religii.
Acest principiu este apărat de către numeroşi francezi. Potrivit unui sondaj publicat în 2017 de către institutul WinGallup, 50 % dintre francezi se declară fie atei, fie fără religie, iar 45% spun că sunt religioşi. Dar este constant şi un subiect de dezbateri aprinse, în jurul unor manifestări publice ale credinţei musulmane sau ale moştenirii creştine a ţării. AGERPRES
