sâmbătă, 20 aprilie, 2024

Mai multi cercetatori straini sustin ca prima limba a Europei s-a nascut in Carpati: “Nu limba romana provine din latina, ci mai degraba invers”

Distribuie:

Publicat:

Un profesor universitar englez, Mark Pagel,  sef al Laboratorului de Bioinformatica de la Universitatea din Reading, specialist in biologie evolutionista si dezvoltarea limbilor, fost redactor sef pentru Enciclopedia Evolutiei, publicata in anul 2002,  sustine ca acum peste 10.000 de ani, in spatiul carpatic a existat un popor care vorbea o limba unica, precursoare a sanscritei si a latinei, scrie adevaruldespredaci.ro.

Demonstratia specialistului englez se gaseste in cartea “The Natural History of Human Cooperation”, publicata in anul 2012.

Mark Pagel nu este singurul care sustine aceasta teorie. Mai multi cercetatori straini contemporani sustin, cu probe stiintifice, ca spatiul carpato-danubiano-pontic este leaganul culturilor si al limbilor europene.

Spre exemplu, marele savant german Harald Haarman spunea in anul 2013 ca prima  scriere din lume este cea de la Tartaria iar Cultura Danubiana este prima cultura importanta a Europei.

Rezultatul cercetarilor sale sunt prezentate intr-un film documentar numit Civilizatia Danubiana.

Si fostul consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, Miceal Ledwith, spunea in anul 2012 ca limba latina s-a nascut in Carpati si ca nu limba romana provine din latina, ci mai degraba invers.

Savanta americana de origine lituaniana, Marija Gimbutas, a afirmat ceva asemanator acum mult timp: “Romania este vatra a ceea ce am numit Vechea Europa, o entitate culturala cuprinsa intre anii 6.500 – 3.500 i.Hr., axata pe o societate matriarhala, teocratica, pasnica, iubitoare si creatoare de arta, care a precedat societatile indo-europene patriarhale de luptatori din epocile bronzului si fierului.”

Nu in ulltimul rand, reputatul arheolog italian Marco Merlini, cel caruia ii si datoram datarea Tablitelor de la Tartaria, a caror vechime a fost stabilita, in Italia, la 7.500 de ani, impartaseste aceeasi perspectiva precum Harald Haarmann.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img