marți, 16 aprilie, 2024

Mituri despre detartraj

Distribuie:

Publicat:

Tartrul se formeaza in timp, prin mineralizarea placii bacteriene cu sarurile prezente in saliva. Acesta adera pe suprafata dintilor dar si pe plombe, punti dentare, implanturi, aparate ortodontice. Initial de o culoare alb galbuie, in timp se coloreaza spre brun cenusiu ca urmare a pigmentilor din alimentatie (de pilda, cafea, tutun, ceai). Dincolo de aspectul estetic, tartrul poate constitui un factor ce favorizeaza aparitia bolii paradontale deoarece, in timp, alaturi de placa bacteriana depusa pe suprafata sa, poate determina inflamarea gingiei, diminuarea suportului osos, mobilitatea dintelui si, in fine, pierderea acestuia. Iata cateva mituri despre detartraj: 

Tartrul apare doar in cazul persoanelor cu igiena deficitara- FALS. Relatia dintre tartru si igiena dentara poate fi explicata prin procesul de formare al tartrului. Piatra dentara, asa cum este acesta numit in popor, este, in esenta, o placa bacteriana maturata si mineralizata. Curatarea corecta a dintilor, atat din punct de vedere al periajului, cat si al regularitatii, are ca finalitate eliminarea placii bacteriene. Astfel, igiena orala conduce la scaderea probabilitatii de aparitie a tartrului. Trebuie retinut ca atunci cand acesta s-a format, nicio pasta de dinti nu il poate indeparta, fiind necesar un detartraj. Cu toate acestea, exista pacienti care, in ciuda faptului ca au o igiena dentara foarte buna, se confrunta cu aparitia tartrului. Acest fapt este o urmare naturala a unei puternice concentratii de saruri minerale la nivelul salivei, deci, am putea vorbi despre o predispozitie a pacientilor la formarea tartrului. Dr Adrian Gabriel Craciunescu a adaugat ca, in privinta pastelor de dinti existe pe piata, nu exista diferentieri majore din punct de vedere al eficientei. Compozitia pastelor de dinti este similara si un rol esential in prevenirea formarii tartrului il au mai degraba regularitatea periajului (cel putin de doua ori pe zi, dimineata si seara, dupa mese) si modalitatea corecta de efectuare a lui.

Ata dentara este un aliat in combaterea tartrului- ADEVARAT. Ata dentara are rolul de a indeparta placa bacteriana din zonele interdentare, altfel spus, in spatiile dintre dinti inaccesibile periutei. Dr Adrian Gabriel Craciunescu recomanda folosirea atei dentare inaintea periajului deoarece, in acest mod, dupa inlaturarea placii bacteriene din zonele interdentare, pasta de dinti poate patrunde si in aceste spatii pentru o mai buna eficienta.

Detartrajul lezeaza dintii- FALS. Prezenta tartrului este factorul ce poate cauza lezarea dintilor si inflamari, sangerari si alte afectiuni ale gingiilor. Unii pacienti se tem in mod eronat de detartraj, deoarece cred ca eliminarea tartrului poate favoriza aparitia cariilor si sensibilitatea dentara. De fapt, tartrul este cel ce erodeaza smaltul dintilor, pacientii acuzand dureri la consumul unor alimente calde, reci sau dulci. In plus, persoane cu paradontita tind sa evite detartrajul considerand ca acesta are un rol in stabilizarea dintilor. Aceasta gandire eronata accentueaza evolutia bolii, prin neprezentarea la medic. Tartrul este unul dintre factorii favorizanti ai bolii paradontale si ai mobilitatii dintilor.

Un detartraj este recomandat o data la 6 luni- ADEVARAT. In general, este recomandat un control medical o data la 6 luni. In functie de nevoia pacientului (de igiena sa orala, de alimentatie, de predispozitia la formarea tartrului), aceasta procedura se poate efectua si la mai putin de 6 luni dar si la un interval de timp mai mare.

Detartrajul albeste dintii- FALS. Detartrajul „albeste„ dantura in masura in care elimina tartrul ce poate aduce o nuanta alb-galbuie dintilor, insa, pentru a obtine rezultate notabile este recomandata o albire profesionala in cabinetul medicului stomatolog. Este de retinut faptul ca detartrajul este o etapa premergatoare procedurii de albire.

Pe aceeași temă

Cele mai citite

spot_img