News Flash:

Oboseala cognitiva - putin cunoscuta, dar extrem de periculoasa

15 Ianuarie 2018
505 Vizualizari | 0 Comentarii
oboseala

Milioane de oameni sufera de oboseala cognitiva. E o epuizare intelectuala care te poate impiedica sa conduci masina sau sa faci activitati simple cum ar fi sa numeri banii marunti. E o boala perfida, putin cunoscuta, legata adesea de somnul de proasta calitate, scrie pentru publicatia The Conversation profesorul Claude Touzet, conferentiar la Universitatea din Marsilia.

Imaginati-va ca nu ati inchis ochii de trei zile si trei nopti. Care ar fi atunci nivelul dumneavoastra de competenta intelectuala? E suficient pentru a fi in stare sa va numarati maruntisul din portofel? V-ati simti in stare sa testati un alt traseu pentru a ajunge la birou? in cel mai bun caz, poate ca ati reusi sa va achitati de una dintre aceste doua activitati, dar ar trebui sa va economisiti resursele cognitive si sa va planificati ziua in asa fel incat sarcinile prevazute sa nu va depaseasca limitele. Este un scenariu pe care il traiesc zilnic milioane de oameni care sufera de oboseala cognitiva. 

Cine sufera de oboseala cognitiva?

in fiecare an, in Franta, se inregistreaza 5.000 de noi cazuri de screloza in placi, in total sunt 80.000 de bolnavi. Este prima cauza non-traumatica de handicap sever la tineri cu varste intre 20-40 de ani.

Traumatismele craniene sunt principala cauza a mortalitatii si de handicap sever la persoanele de peste 45 de ani (peste 15.o00 de cazuri pe an, adica peste o jumatate de persoane cu schele grave)

Maladia Parkinson este a doua cea mai frecventa maladie neurodegenerativa (dupa Alzheimer). Debuteaza de obicei intre 45 si 70 de ani (14.000 noi cazuri pe an, 150.000 de persoane afectate, in Franta)

Accidentul vascular cerebral este prima cauza de handicap dobandit si a doua cauza de dementa. Varsta medie la care se intampla este 69 de ani, dar 25 la suta dintre victimele AVC-ului au mai putin de 55 de ani. Sunt peste 70.000 de cazuri de AVC care nu se soldeaza cu deces, anual, in Franta.

Punctul comun al tuturor acestor patologii foarte diferite este oboseala cognitiva. De ea sufera 70 la suta dintre persoanele diagnosticate cu screloza in placi, la fel e procentajul si in cazul persoanelor cu Parkinson sau care au suferit un AVC. De notat ca pentru 40 la suta dintre persoanele cu screloza in placi, oboseala cognitiva este simptomul care duce cel mai mult la invaliditate (mai mult decat spasticitatea, tulburarile de urinare sau sexuale, mersul, durerile sau depresia).

Nu dispunem, in zilele noastre, de nicio solutie terapeutica. Psihostimulantele folosite in tratamentul narcolepisiei si hipersomniei sunt ineficiente. Permit, totusi, persoanelor care sufera de o oboseala iesita din comun sa ramana treze fara efecte secundare. 

Privarea de somn

Primul lucru pe care il verifica un medic este daca persoanele atinse de oboseala cognitiva sufera efectiv si de lipsa unui somn odihnitor. intrebati, pacientii spun ca somnul lor este „normal”, dorm tot atat timp cat dormeau inainte de a li se pune diagnosticul sau inainte de suferi accidentul. insa gratie progreselor realizate in studierea somnului si a mecanismelor implicate, stim deja acum ca in ciuda unei durate de somn normale, eficienta somnului nu este acceasi. 

Ce se intampla in somn?

In timpul somnului, sunt intarite conexiunile inhibitorii intre neuroni. in perioadele de veghe, dimpotriva, aceste conexiuni isi pierd eficienta. Cum asa? Pur si simplu pentru ca ele sunt maleabile, la fel ca sinapsele excitatoare. Aceasta flexibilitate este necesara pentru functionarea neuronala.

Cele mai cunoscute doua mecanisme de ajustare a eficientei sinaptice sunt potentarea sinaptica pe termen lung (LTP) si depresia sinaptica pe termen lung (LTD).

LTP intareste o sinapsa utila, in timp ce LTD diminueaza eficienta unei sinapse inutile.  „Utila” inseamna ca neuronul A intervine in excitarea neuronului urmator (B), iar conexiunea (sinapsa) intre A si B este intarita. „Inutila” inseamna ca in ciuda excitarii lui A, B nu este excitat. Aceasta sinapsa nu serveste, prin urmare, la nimic, ea se va diminua pana cand va disparea.

Problema care apare in functionarea acestor mecanisme este ca un neuron inhibitor eficient (deci, capabil sa impiedice excitarea neuronului urmator) isi vede eficienta diminuata din cauza declansarii automate a LTD.

Conexiunile de inhibitie reprezinta 40 la suta din conexiunile neuronale. Au un rol fundamental in functionarea neuronala, permitand limitarea activarii in cateva focare localizate. Lipsa inhibitiei duce la crize de epilepsie, in timp ce o diminuare mai mare duce la deces.

Din fericite, in cursul unei zile, scaderea eficientei conexiunilor de inhibitie este limitata, dar efectele se resimt. Suntem mai inteligenti si mai atenti dimineata decat seara, dar situatia se inrautateste daca ramanem prea mult in stare de veghe (de pilda, la soferi apar accidente cauzate de oboseala). 

in timpul somnului, eficienta sinaptica a conexiunilor de inhibitie este reconstituita gratie LTP. Este suficient pentru aceasta ca neuronii de-o parte si de alta a sinapsei (inhibitoare) sa fie activi. Conexiunile inhibitorii actioneaza pe distanta scurta si de aceea e suficient ca neuronii dintr-o aceeasi zona sa fie „antrenati” ca legatura sa aiba loc. Exact acest lucru se poate vedea la electroencefalograma ca se intampla cu undele lente ale somnului profund. 

Buclele talamo-corticale

Undele lente ale somnului profund sunt intretinute de buclele neuronale talamo-corticale. E suficient ca aceste bucle sa fie lezate pentru a impiedica intarirea inhibitiei. Toate patologiile citate mai sus afecteaza buclele talamo-corticale. 

Screloza in placi este o boala care distruge mielina din conexiunile neuronale si deci propagarea influxului nervos. Trauma craniana se caracterizeaza printr-o accelerare/incetinire pentru diverse elemente ale creierului si deci provoaca o „taiere” a conexiunilor pe distante lungi. in cazul Parkinsonului, e vorba de o degenerare a neuronilor dopaminergici, dar sunt implicate numeroase alte circuite neuronale. O parte din buclele talamo-corticale pot fi distruse si in timpul unui AVC.

Solutii

Date fiind cauzele oboselii cognitive, devine evident ca terapiile nu trebuie sa incerce sa „trezeasca” pacientul, ci mai degraba sa-l ajute sa doarma mai mult si mai bine.

Timpul rezervat pentru siesta ar putea fi o parte a solutiei. O echipa de specialisti a aratat, de asemenea, ca purtarea unui combinezon incalzit poate dubla durata somnului profund.

Alti cercetatori au aratat ca eficienta undelor lente ale somnului profund poate fi ameliorata cu stimulari transcraniene in curent continuu (tDCS). Utilizarea sunetelor stereofonice este mai putin invaziva si exista si o aplicatie pe Android pentru a verifica aceasta: SleepLab.

Prin urmare, exista perspective pentru ameliorarea eficientei somnului, care nu ii afecteaza numai pe pacientii care sufera de oboseala cognitiva, ci intereseaza si persoanele care dorm insuficient si chiar pe cele care doresc sa-si imbunatateasca performantele cognitive. 

In cazurile cele mai grave, in loc sa se incerce o ameliorare a somnului, poate fi avuta in vedere posibilitatea de a face somnul inutil. Este suficient ca sinapsele inhibitorii sa nu mai fie flexibile. Aceasta pare sa se intample in cazul sindromului Morvan, caracterizat printr-o pierdere totala a somnului (agripnie) FaRa a avea efect asupra cognitivului.

sursa: digi24.ro

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2436 (s) | 35 queries | Mysql time :0.078160 (s)