Organizaţiile de Management al Destinaţiilor (OMD) sunt de interes major pentru industria turismului din România, deoarece numai aşa va putea fi dezvoltată această industrie, consideră reprezentanţii organizaţiilor patronale din domeniu.
"Aceste OMD-uri care ar urma să pună în aplicare strategia de dezvoltare, să coordoneze activitatea în zona turismului sunt de un interes major pentru industria noastră. Trebuie să fim convinşi că asupra rolului OMD nimeni nu are nicio obiecţiune. Suntem conştienţi că asupra modului de organizare, a actorilor care vor participa, a modului cum se vor lua decizii la nivel local şi a modului de utilizare a fondurilor de promovare avem încă unele disensiuni, chiar în cadrul industriei noastre. Trebuie cu toţii să venim, fiecare cu aportul lui, fiecare să înţeleagă faptul că trebuie să găsim un consens pentru a putea să ne prezentăm cu el în faţa Ministerului Turismului, să putem să trecem la organizarea şi funcţionarea acestor OMD. Numai aşa vom putea să reuşim să dezvoltăm turismul şi la nivel local, deşi vor apărea în continuare probleme legate de persoanele care vor face parte din aceste organizaţii de management, care vor lua decizii, pentru că trebuie să fim conştienţi că nu vor apărea peste noapte persoane care să poată să conducă activitatea acestor organizaţii. Vom avea mult de lucru, pentru că s-a întârziat foarte mult cu punerea în aplicare a acestei bune idei de organizaţii de management, care în toată lumea funcţionează, mai puţin la noi, deşi unele din zonele mai abile au pregătit organizaţii de acest gen la nivel local, în Delta Dunării, în Bihor şi alte câteva zone, care aşteaptă să fie oficializate prin Hotărâri de Guvern", a afirmat joi, într-o conferinţă de presă, Nicolae Demetriade, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).
Potrivit acestuia, rolul OMD este acela de a stabili strategii de promovare la nivel local, zonal şi naţional, de a coordona dezvoltarea turismului
"Rolul OMD ar fi de a reuşi şi noi să intrăm în rândul lumii, să putem să reuşim să stabilim la nivel local şi apoi zonal şi naţional strategia de promovare, de a antrena factorii responsabili din destinaţiile respective, de a coordona dezvoltarea turismului şi mediului de afaceri şi de a folosi fondurile care se cumulează şi nu pot fi încă folosite pentru că legislaţia nu permite. Din cauza neştiinţei noastre de a folosi fondurile pentru promovare, anul trecut Ministerul Turismului nu a cheltuit mai mult de 50-60% din fondurile alocate, şi acelea foarte mici, cinci milioane de euro. S-au cheltuit aproape două milioane de euro. Nu ştim dacă din neştiinţă, din nepricepere, sau din lipsa de orientare, cert e că acolo suferim cel mult, la promovare, acolo unde ar trebui să acţionăm cel mai serios pe plan extern. Noi suntem ultimii care reuşim să ne achităm de aceste sarcini. Avem la dispoziţie Delta, Carpaţii, staţiunile montane, Litoralul, castelele din Transilvania, Bucovina, cele mai mari rezerve de ape minerale din Europa şi nu suntem în stare să le promovăm, nu ştim cum să facem să atragem turişti. De asta am ajuns să avem cel mai mic număr de turişti dintre ţările învecinate, 2,5 milioane de turişti, ceea ce este infim faţă de posibilităţile pe care le-am avea. Este inacceptabil şi trebuie să tragem din nou semnale de alarmă către minister, către decidenţii politici, care tratează în continuare turismul ca pe o Cenuşăreasă. Nu suntem în stare să realizăm că această industrie, cu investiţii foarte mici din partea statului, poate să atragă investiţii foarte mari şi să creeze o bunăstare pentru toată România. Ne concentrăm pe fel de fel de investiţii, în fel de fel de sectoare de activitate, venim cu fonduri să investim în fel de fel de industrii consumatoare, care se adresează doar o la o singură nişa de produse sau de consumatori, pe când turismul este cel care poate să antreneze în mare majoritate şi populaţia de la ţară, fără să facem nişte reconversii profesionale extraordinare", a explicat preşedintele ANAT.
La rândul său, Răzvan Pârjol, membru în boardul Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), a subliniat că "de foarte multă vreme" statul şi-a dovedit incapacitatea de a promova eficient România ca şi destinaţie turistică şi că numai printr-un parteneriat public-privat ţara poate fi menţinută pe harta turistică.
"Orice activitate de promovare, fără a fi siguri că putem asigura calitatea serviciilor, poate să fie chiar negativă. Din nefericire, constatăm de foarte multă vreme că statul în sine şi-a dovedit incapacitatea de a promova eficient România ca şi destinaţie turistică şi tot de foarte mult timp încercăm, mediul privat, să convingem decidenţii politici că numai un parteneriat public- privat şi numai o relaţie comună, în care mediul privat poate să îşi spună punctul de vedere, poate să fie o reuşită în actul de promovare şi de susţinere a României pe harta turistică europeană şi mondială", a spus Pârjol.
Acesta a precizat că eforturi de promovare se fac de ani şi a dat ca exemplu parteneriatul public privat la nivelul Capitalei, care există, dar funcţionează lacunar.
"Sunt eforturi mari făcute de ani de zile. Şi efortul în a promova Capitala ţării printr-un parteneriat public-privat. El există. Funcţionează lacunar, ca să fiu politicos şi să nu spun că aproape deloc, relaţia cu Primăria Bucureşti. Dar ideile există, culmea ironiei, există şi bani, aici este poate cea mai mare tristeţe, avem la dispoziţie bani din taxa de promovare, fosta taxă hotelieră, dar nu reuşim să ne armonizăm gândirea, agenda şi strategia comună pentru a putea să stimulăm şi mai mult turismul bucureştean şi, de aici, în replică, şi la nivel de ţară. Singura soluţie de reuşită pe care noi o considerăm viabilă este o relaţie şi un parteneriat mult mai eficient cu autorităţile. După ani de zile, industria ospitalităţii din România a reuşit să se unească şi este la aceeaşi masă cu o gândire comună şi o strategie pe care am dori să o putem implementa şi cu sprijinul autorităţilor de resort", a afirmat reprezentantul FIHR. AGERPRES
