News Flash:

Parintele Arsenie Papacioc: „Sa nu ne pierdem mintea plangand pe morti, ci sa-i pomenim la infricosatele taine si sa facem milostenie in numele lor” Un lucru isi doreste cel raposat de la tine

20 Februarie 2018
878 Vizualizari | 0 Comentarii
s604x0 Arsenie papacioc

Lacrimile si intristarile nu dau nici un folos mortilor, nici nu pot sa-i intoarca din viata cea vesnica, nici sa-i scoata din gropi. Pentru aceasta au dat lege dumnezeiestii apostoli, sa nu ne pierdem mintea plangand pe morti, ci sa-i pomenim la infricosatele taine si sa facem milostenie in numele lor.

Firea este aducatoare de lacrimi, dar credinta opreste izvoarele lacrimilor. Nu a murit fratele nostru, ci doarme. Moartea cea adevarata este moartea sufletului. Se inchide mormantul pentru trupul lui, dar se deschide cerul pentru sufletul lui.

Parintele Arsenie Papacioc

Extras din ”Scrisori catre fiii mei duhovnicesti”, Manastirea Dervent, Constanta, 2000, pag. 177

Sursa: ganduridinierusalim.com

 

Te-ar putea interesa si: Ce isi doreste cel mai mult cel raposat de la rude si prieteni! Sigur nu te gandeai la asa ceva!
Ce isi doreste cel mai mult cel raposat de la rude si prieteni: nu o inmormantare somptuoasa, nici cuvinte de condoleante, nici doliu, ci o rugaciune puternica, prin mijlocirea careia sufletul sau sa ajunga in mainile lui Dumnezeu.

Una dintre cantarile de la slujba inmormantarii ortodoxe este redactata in numele celui adormit, care le cere celor vii sa se roage pentru el: „Vazandu-ma zacand fara glas si fara suflare, plangeti toti pentru mine, fratilor si prietenilor, rudelor si cunoscutilor, caci ieri vorbeam cu voi si fara de veste mi-a venit infricosatorul cea al mortii. Ci veniti toti care ma iubiti si ma sarutati cu sarutarea cea mai de pe urma, ca de acum nu voi mai umbla, nici nu voi mai vorbi cu voi. Pentru ca ma duc la Judecatorul, unde nu este partinire; caci sluga si stapanul impreuna vor sta; imparatul si ostasul, bogatul si saracul in aceeasi cinste vor fi; si fiecare, dupa faptele sale, sau se va preamari, sau se va rusina. Ci va rog pe toti si ma cucernicesc voua, sa va rugati neincetat lui Hristos-Dumnezeu pentru mine, ca sa nu fiu randuit, dupa pacatele mele, la locul de pedeapsa, ci sa ma aseze unde este lumina vietii.”
Aceste cuvinte ne arata ce isi doreste cel mai mult cel raposat de la rude si prieteni: nu o inmormantare somptuoasa, nici cuvinte de condoleante, nici doliu, ci o rugaciune puternica, prin mijlocirea careia sufletul sau sa ajunga in mainile lui Dumnezeu.

Ilarion Alfeyev, Mitropolit de Volokolamsk

Extras din Taina credintei. Introducere in teologia dogmatica ortodoxa, Ed. Doxologia, pag. 336

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2364 (s) | 24 queries | Mysql time :0.058915 (s)