News Flash:

Polipii de colon: una din trei persoane peste 50 de ani are cel putin un polip

22 Februarie 2019
379 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7627 RON (+0.0020)
USD: 4.2726 RON (+0.0073)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
s604x0 cancer colorectal

Polipii sunt formatiuni (tumori noncanceroase) ce cresc pe mucoasa colonului. Acestia pot aparea in mai multe locuri in tubul digestiv, dar sunt mai frecventi pe colon. Ei variaza in marime, de la jumatate de centimetru pana la cativa centimetri in diametru. Ei arata ca mici „cocoase” crescute pe mucoasa colonului si se exteriorizeaza in lumen (cavitatea colonului). Uneori ei cresc pe un „picior” si arata ca ciupercile. Unii polipi pot fi plati. Multi pacienti prezinta cativa polipi imprastiati in diferite zone ale colonului. Unii polipi pot contine mici zone canceroase, desi majoritatea dintre ei, nu.

Polipii sunt foarte frecventi la adulti, mai ales odata cu varsta. Desi sunt rari la pacientii de 20 de ani, se estimeaza ca pacientii de 60 de ani au 25% sansa sa aiba un polip. Nu stim ce cauzeaza polipii. Unii experti sustin ca o dieta bogata in grasimi si saraca in fibre predispune la aparitia polipilor. Este posibil sa existe si un risc genetic de a-i face, potrivit Societatii Romane de Endoscopie Digestiva.

Cel mai mare risc de a dezvolta polipi este varsta peste 50 de ani. Antecedentele de polipi colonici sau cancer de colon in familie cresc riscul de a-i dezvolta. De asemenea, pacientii cu istoric personal de polipi colonici sau cancer de colon au risc marit de a dezvolta polipi noi. In plus, exista niste polipi rari sau sindroame canceroase care apar in familie si cresc riscul de a dezvolta polipi la varste tinere.

Exista doua tipuri de polipi: hiperplazici si adenomatosi. Polipul hiperplazic nu are risc de cancer. Cel adenomatos, totusi, se crede ca este precursorul (originea) majoritatii cancerelor de colon, desi majoritatea lor nu devin niciodata cancerosi. Examinarea histologica a tesuturilor la microscop este cea mai buna metoda de a diferentia intre cele doua tipuri de polipi. Desi este imposibil de determinat care dintre polipii adenomatosi vor deveni cancere, polipii mari au risc mai mare de a deveni cancere si cei mai mari (peste 3 cm) pot deja contine zone de cancer. Pentru ca doctorul nu poate fi sigur de tipul lui dupa aspect, el recomanda rezectia tuturor polipilor la colonoscopie.

Majoritatea polipilor nu prezinta simptome. Cei mari pot prezenta sange in scaun, dar si ei sunt de obicei asimptomatici. Asadar, cea mai buna metoda de a detecta polipii este screening-ul persoanelor fara simptome. Alte tehnici de screening: testarea pentru sange in scaun, sigmoidoscopie pentru treimea inferioara a colonului, sau un test radiologic cu clisma cu bariu sau colonoscopie virtuala. Daca unul dintre teste gaseste sau suspecteaza polipi, doctorul va recomanda o colonoscopie pentru a-i rezeca. Deoarece colonoscopia este cea mai buna metoda de a detecta polipi, multi experti recomanda acum colonoscopia ca metoda de screening ca sa inlature orice polip gasit in aceeasi procedura.

Majoritatea polipilor gasiti la o colonoscopie pot fi rezecati in timpul procedurii. Sunt disponibile multe metode: majoritatea consta in rezectia lor cu un instrument cu fir de sarma si/sau arderea bazei polipului cu curent electric. Aceasta se numeste rezectia polipilor. Pentru ca mucoasa colonului nu este sensibila la taiere sau ardere, rezectia nu produce disconfort. Polipii rezecati sunt examinati la microscop de un anatomopatolog care va determina tipul lui si prezenta vreunui cancer. Daca polipul este mare sau are aspect neobisnuit este lasat pentru o eventuala interventie chirurgicala; endoscopistul poate marca locul prin injectarea de cantitati mici de cerneala de India sterila sau cerneala neagra in peretele colonului. Acest proces se numeste tatuaj endoscopic.

Rezectia de polipi (sau polipectomia) in timpul colonoscopiei este o rutina la pacientii neinternati. Complicatiile posibile, care sunt rare, includ sangerarea dupa polipectomie sau perforatia (gaura sau ruptura) a colonului. Sangerarea din locul polipectomiei poate fi imediata sau intarziata cateva zile; sangerarea persistenta poate fi oprita aproape intotdeauna prin tratament la colonoscopie. Perforatiile apar rar si pot necesita chirurgie pentru a fi reparate.

Medicul va decide cand este nevoie de urmatoarea colonoscopie. Aceasta depinde de mai multi factori, inclusiv numarul si dimensiunea polipilor scosi, tipul de polipi si calitatea curatarii colonului in procedura precedenta. Calitatea curatarii afecteaza abilitatea medicului de a vedea suprafata colonului.

Daca polipii erau mici si s-a vazut toata suprafata colonului la colonoscopie, medicii in general recomanda o colonoscopie in 3-5 ani. Daca aceasta nu arata alti polipi, este posibil sa nu mai fie nevoie de niciuna inca 5 ani. Totusi, daca polipii erau mari si plati, medicul poate recomanda un interval doar de cateva luni inaintea repetarii colonoscopiei pentru a fi sigur ca nu mai exista polipi. Medicul va discuta aceste optiuni cu dumneavoastra. G.D.

Distribuie:  

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - BZV.ro - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0842 (s) | 35 queries | Mysql time :0.020779 (s)