Atat bolile de inima (la barbati) cat si cancerul la san au fost legate de un nivel ridicat de hormoni feminini ca estrogenul si progesteronul. Majoritatea studiilor au cercetat bolile in randul adultilor, dar se pare ca, in cele din urma, vina reala ar fi cantitatea prea mare de hormoni nepotriviti in uterul mamei, chiar dinainte sa te nasti.
Oimitrios Tricopouos, un epidemiolog de la Universitatea Harvard , a propus in urma cu un deceniu ca provenienta cancerului la san ar fi chiar din uterul mamei (Lancet, vol. 335, p 939). El a sugerat nivelul ridicat de estrogen poate crea un "sol fertil" pentru cancerul care se poate dezvolta mai tarziu in viata. De asemenea, acesta a crezut ca variabilitatea in nivelul de estrogen din timpul sarcinii poate explica de ce rata de cancer de san este de regula mai mare la femeile nascute din mame caucaziene, comparativ cu cei nascuti din mame orientale sau mai tinere.
Recent, el si colegul sau Karin Michels au aratat ca greutatea mare la nastere la fete este un alt semn ca nivelul de estrogen din uterul mamei a fost ridicat si au asociat asta cu un risc crescut de cancer la san. In cazul in care nivelul crescut de estrogen este cu adevarat de vina pentru boli, Manning crede ca pot fi identificate femeile cu un risc crescut de cancer de san. Acesta a intervievat 118 femei intr-o clinica de cancer la san, le-a masurat lungimea degetelor si a remarcat la ce varsta le-a aparut prima tumora. " Nu stiu sa existe alte doua trasaturi sexuale care sa fie atat de stabile. Asta este ce face tehnica asta atat de interesanta", a declarat Manning.
Un alt studiu din British Journal of Cancer, arata ca barbatii cu degetul aratator mai lung decat inelarul, sunt mai putin predispusi la cancerul de prostata. Lungimea relativa a primului si celui de-al treilea deget este stabilita inainte de nastere si se crede ca se refera la nivelurile de hormoni sexuali din uterul mamei la care este predispus fatul. Bebelusii expusi la mai putin testosteron masculin se pare ca au degetele aratatoare mai lungi.
Pe parcursul a 15 ani, cercetatorii de la Universitatea Warwick si de la Institutul de cercetare a cancerului (ICR), au adunat date despre lungimea degetelor a 1524 de pacienti cu cancer la prostata si a 3044 oameni sanatosi. Oamenii cu degetul aratator mai scurt decat cel inelar au fost preponderenti. Oamenii care aveau aratatorul si inelarul de aceeasi lungime (19%) au avut un risc similar de cancer de prostata cu cei cu aratatorul mai mic decat inelarul. Cu toate acestea, oamenii ale caror degete aratatoare au fost mai lungi decat degetul inelar au fost cu 33% mai putin susceptibile ca ar avea cancer de proastata.
