Protestele "vestelor galbene" au fost "o catastrofă" pentru economia franceză, spune ministrul francez de finanțe Bruno Le Maire, citat de BBC.
Franța s-a confruntat cu patru săptămâni consecutive de demonstrații împotriva creșterii taxelor carburanților, a costurilor ridicate ale vieții și a altor probleme.
Aproximativ 125.000 de protestatari au ieșit sâmbătă în stradă și mai mult de 1.700 de persoane au fost arestate.
Mai multe locații turistice, printre care Turnul Eiffel și Muzeul Luvru, au fost închise în weekend.
Ministrul finanțelor Bruno Le Maire a numit situația "o criză" atât pentru societate, cât și pentru democrație. "Este o catastrofă pentru comerț, este o catastrofă pentru economia noastră", a spus el în timpul unei vizite prin magazinele din Paris care au fost distruse în timpul protestelor.
Capitala a fost lovită puternic: ferestre au fost sparte, mașini au fost arse, iar magazine au fost jefuite. "Ieri au fost mult mai multe daune decât acum o săptămână", pentru că protestele de sâmbătă au fost mai dispersate, a declarat vicepremierul Emmanuel Gregoire la un radio local.
Cu toate acestea, a adăugat că au existat mai puțini răniți față de săptămâna trecută.
Președintele Emmanuel Macron se va adresa națiunii în zilele următoare.
Cât de grave sunt daunele economice? Este prea devreme pentru a calcula costul economic complet – dar este limpede că daunele sunt grave.
Vineri, federația franceză pentru comerț cu amănuntul a declarat agenției de presă Reuters că magazinele au pierdut aproximativ 1 miliard de euro de când protestele au început, pe 17 noiembrie.
Le Maire a declarat săptămâna trecută, înainte de cele mai recente proteste, că afacerile resturantelor au scăzut cu 20 până la 50%.
Iar autoritățile de la Paris spun că revoltele au provocat daune în valoare de milioane de euro.
Mișcarea vestelor galbene a început ca un protest împotriva creșterii taxelor la motorină, care este folosită pe scară largă de către șoferii francezi și a fost mult timp mai puțin impozitată decât alte tipuri de combustibil.
Prețurile la motorină au crescut cu aproximativ 23% în ultimele 12 luni, iaar decizia lui Macron de a impune o majorare a impozitelor de 6,5 cenți pe motorină și de 2,9 cenți pe benzină de la 1 ianuarie a înfuriat protestatarii.
Macron a spus că pentru trei sferturi din creșterea prețurilor sunt responsabile majorările prețurilor petrolului la nivel mondial, și că taxele mai mari pentru carburanți sunt necesare pentru a finanța investițiile în energia din surse regenerabile.
După o primă serie de proteste, Guvernul a acceptat să renunțe la majorarea taxei pe combustibili și a înghețat prețurile la electricitate și gaze pentru anul 2019.
Dar protestele au izbucnit și în legătură cu alte probleme, printre care creșteri de salarii, impozite mai mici, pensii mai bune și condiții mai lejere la admiterea în universități.
Mișcarea se bucură de un sprijin larg, evidențiind frustrările economice și neîncrederea în politică a familiilor mai sărace.
Un sondaj de opinie de vineri a sugerat că sprijinul pentru protestatari ste de 66%, deși în scădere ușoară.
Între timp, susținerea pentru președintele Macron a scăzut la 23% în contextul crizei, arată sondajele.
Primul protest a avut loc pe 17 noiembrie și au participat 282.000 de protestatari. Pe 24 noiembrie au ieșit în stradă 166.000 de protestatari, pe 1 decembrie 136.000 de protestatari iar pe 8 decembrie 125.000 de protestatari.
