Se joaca in aceste zile o partida pe cat de dramatica, pe atat de interesanta. Cei doi protagonisti sunt Dragnea si Iohannis. Eventualele victime colaterale sunt cetatenii Romaniei. Din mai multe generatii. Provocarea este uriasa avere a natiunii din subsolul Marii Negre. Arena de lupta e summitul celor Trei Mari. Aici, Dragnea poate suferi o infrangere majora. Si, paradoxal, Iohannis poate castiga.
Mesajul lui Donald Trump adresat presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, care este initiatorul si organizatorul summitului Initiativa celor Trei Mari, care se desfasoara in aceste zile la Bucuresti, nu este, asa cum pare, un simplu gest de curtoazie. Inainte de a deveni unul dintre cei mai importanti politiceni ai lumii de astazi, Donald Trump a fost un important om de afaceri. Iar gandirea sa este moderata de cifrele legate de pierdere si de profit, pe care le-a avut in vedere in intreaga sa cariera. Daca vrea sa obtina mai multe zerouri in beneficiul Statelor Unite, Donald Trump nu trebuie si nu poate fi de catre nimei condamnat. El ar putea fi in schimb condamnat, daca s-ar comporta ca un altruist in raport cu alte natiuni, prejudiciindu-i astfel pe cetatenii americani. Ceea ce nu este cazul.
Respectand ad litteram regula jocului, Donald Trump in felicita pe presedintele Klaus Iohannis si il incurajeaza discret sa urmeze aceeasi politica ca si pana acum in domeniul energiei. Intamplator sau nu, energia este atat preocuparea majora din ultimele decenii a Statelor Unite, cat si principala tema a summitului celor Trei Mari. Si, tot deloc intamplator, iata ca in aceasta perioada, in politica interna a Romaniei, se joaca alba-neagra cu una dintre cele mai mari bogatii care ne-a fost data de Dumnezeu. Uriasele zacaminte de gaze naturale din subsolul Marii Negre. Cine si cat va beneficia de pe urma lor? Cat vor beneficia societatile care au participat la explorare si urmeaza sa treaca la exploatare? Si cat va beneficia statul roman? La intersectia acestor interese, legitime si unele si altele, sta un act normativ. Asa numita Lege offshore, votata in Camera Deputatilor. Respinsa la promulgare de catre Klaus Iohannis. Si pe care, extrem de interesant, Liviu Dragnea isi propune sa o modifice printr-o Ordonanta de Urgenta. Totul sta in suspensia acestei Ordonante de Urgenta, care putea fi data, dar nu a fost data inaintea summitului. Oare de ce?
Multinationalele cu capital unele american, altele rusesc, austriac sau maghiar doresc, ca si Klaus Iohannis, ca Legea offshore, sub pretextui unei mai mari precizii a textului actului normativ, sa fie astfel modificata prin ordonanta de urgenta, incat profitul lor sa creasca substantial. Desi, dupa toate calculele facute de experti, prin actuala lege, companiile vor castiga in jur de 75 la suta. Declaratiile lui Liviu Dragnea, dar si documentul dat publicitatii zilele trecute si care este fundamentul preconizatului act normativ, indica o decizie politica in sensul consolidarii actului normativ de baza, astfel incat sa existe efectiv garantia ca Romania ar putea incasa in viitorii ani din valoarea estimata de circa 100 de miliarde de euro, aproape 25 de miliarde.
Numai ca, asa cum se intampla deseori in viata, s-ar putea ca aparentele sa nu se potriveasca cu realitatea. E clar ca, in masura in care la acest capitol Liviu Dragnea impreuna cu majoritatea PSD plus ALDE incearca sa aduca beneficii natiunii romane, el se expune in acelasi timp nu numai presiunilor acestor multinationale, care sunt puternic sustinute de statele pe care le reprezinta, ci si unor repercusiuni in plan politic. Sa speram – dar nu putem fi deloc siguri – ca republica procurorilor sau Inalta Curte de Casatie si Justitie nu vor interveni in vreun fel in acest razboi, iar sentinta de condamnare sau de achitare a lui Liviu Dragnea sau noile anchete penale care il pandesc nu vor fi plasate si ele sub aceasta uriasa miza, in care este jucat interesul national versus interesul altor state.
De ce totusi in loc sa grabeasca lucrurile, in loc sa precipite promovarea ordonantei de urgenta, astfel incat evenimentul legislativ sa se fi produs inaintea evenimentului politic al summitului celor Trei Mari, la care va fi prezent si secretarul pentru energie al Statelor Unite, Liviu Dragnea a ales ca ordoanta de urgenta sa fie promovata ulterior? Nu cumva avem de-a face cu o tergiversare intentionata, iar continutul viitoarei ordonante sa devina o miza pe tabla de sah politic, pe care seful PSD o joaca pentru a-si castiga libertatea si sustinerea Statelor Unite? In acest caz, in ciuda tentativelor sale, el nu va avea decat de pierdut. Isi va pierde sustinerea interna si va fi nu numai urat, ci si dispretuit ca orice tradator de catre factorul extern.
Daca aceasta este situatia cu Liviu Dragnea, daca astfel el poate rata o mare victorie crezand ca si-o asigura, in cazul lui Klaus Iohannis situatia se inverseaza. Daca la summitul celor Trei Mari, in interventia sa de la deschiderea evenimentului sau ulterior, in cursul dezbaterilor, presedintele Romaniei afirma raspicat ca interesul national al statului pe care-l reprezinta este acela de a realiza profitul cuvenit de pe urma propriei bogatii naturale, atunci acest om politic va fi in castig si isi va crea sansa de a fi votat in alegerile prezidentiale si de acei romani care, altfel, ar prefera sa se abtina. Necrezand ca Iohannis poate fi un adevarat patriot, capabil sa serveasca interesele romanilor.
Sa fim asadar cu ochii pe cei doi actori politici. Sa vedem ce vor face. Sa vedem cum vor reactiona la presiunile care, cu certitudine, se vor exercita cu prilejul acestui summit, unde vor fi prezenti nu mai putin de noua sefi de state.
