Inainte sa plece in vacanta de vara, senatorii si deputatii au votat cu entuziasm o prevedere care ii scapa de probleme cu ANI pe cei dintre ei care si-au angajat rudele la birourile parlamentare.
Parlamentul a adoptat miercuri o propunere legislativa prin care senatorii si deputatii care si-au angajat rudele la birourile parlamentare pana in anul 2013 NU pot fi urmariti de Agentia Nationala de Integritate. Propunerea legislativa precizeaza ca dispozitiile din Statutul deputatilor si senatorilor potrivit carora parlamentarii nu-si pot angaja rudele la birourile parlamentare nu se vor aplica retroactiv si nu vor produce efecte juridice pentru faptele savarsite inainte de intrarea in vigoare a acestor dispozitii, adica inainte de 21 august 2013. De asemenea, are mari sanse sa treaca si proiectul de modificare a legii avocaturii, prin care avocatii primesc „superimunitate”.
Si tot miercuri, deputatul Ninel Peia a depus proiectul prin care cere inchisoare pentru cadrele didactice care ii “rusineaza” pe copii trinand ore de educatie sexuala. Mai multe detalii despre “legea inocentei”, aici.
Cum a fost discriminata angajarea rudelor la birourile parlamentare
Propunerea legislativa privind interpretarea art. 38 alin. (11) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor, initiata de deputatii Florin Iordache, Daniel Florea si Marton Arpad, a fost adoptata de plenul Parlamentului cu 306 voturi pentru si o abtinere.
Comisia pentru Statut a dat o hotarare inca de anul trecut prin care senatorii si deputatii care se aflau in aceasta situatie puteau scapa de sanctiuni, insa parlamentarii s-au plans ca aceasta nu are efect, avand in vedere ca nu este cuprinsa si in interiorul unei legi. Parlamentul a decis atunci ca pe 4 mai sa organizeze un plen comun in care sa ia act de hotararea Comisiei, pentru ca aceasta sa fie publicata in Monitorul Oficial, scrie News.ro.
Intre timp, parlamentarii au venit cu o noua solutie, prin care treceau direct in lege prevederile hotararii. Astfel, pe 8 mai, Iordache, Florea si Marton au depus o propunere legislativa de interpretare a articolului 38 din Statutul deputatilor si senatorilor, care se refera la interdictia angajarii rudelor de pana in gradul 3 la cabinetele parlamentare, prin care sa se precizeze clar ca, inainte de data de 21 august 2013, nu a existat o restrictie privind angajarea acestor rude, iar legea nu se aplica retroactiv. Legea a mers din nou la Comisia pentru statut, unde a primit, saptamana trecuta, raport favorabil.
Situatia a aparut dupa ce cinci deputati – Ion Calin, Iulian Iancu, Laurentiu Nistor si Iuliu Nosa de la PSD si Mihaita Calimente de la PNL – au facut o solicitare de interpretare a legii, ei sustinand ca nu pot fi acuzati de conflict de interese de catre ANI pentru angajarea rudelor la birourile parlamentare anterior modificarii statutului, deci in 2013, cand a fost introdusa expres interdictia angajarii rudelor. In pofida explicatiei deputatilor, Statutul a fost modificat cu aceasta mentiune expresa tocmai ca o interpretare a Codului penal – textul de lege in baza caruia deputatii si senatorii care si-au angajat rude la birouri au fost cercetati. Astfel, Codul penal prevede, la articolul 301, ca “fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.
Practic, deputatii care au cerut interpretarea Statutului parlamentarilor cer ca legea in baza careia sa fie judecati sa fie Statutul lor, si nu Codul penal – in baza caruia ANI a dispus cercetari si a stabilit ca cei in cauza sunt in conflict de interese. Aproximativ 50 de actuali si fosti parlamentari si-au angajat rude la cabinetele parlamentare, unii dintre acestia inainte de 2013, printre ei aflandu-se si cei 5 deputati care au solicitat interpretarea legii in favoarea lor.
Superimunitatea avocatilor
De asemenea, proiectul care modifica legea avocaturii si care prevede ca avocatii sa fie informati imediat dupa ce se dispune interceptarea convorbirilor, iar documentele care vizeaza relatia lor cu clientii sa nu poate fi ridicate de catre procurori, se afla, miercuri, pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor, cu raport favorabil din partea Comisiei juridice.
Desi proiectul fusese trimis din plenul Camerei la comisiile de specialitate, la cererea PNL, pentru a elimina acele prevederi care ofera avocatilor imunitate fata de unele actiuni ale procurorilor, proiectul nu a mai fost modificat in Comisia juridica. In consecinta, Legea avocaturii a fost trimisa plenului Camerei Deputatilor spre vot. Camera Deputatilor este for decizional.
Potrivit modificarilor aduse legii 51/ 1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, procurorii nu au voie sa ridice inscrisuri, sa puna sub sechestru sau sa dispuna confiscarea comunicarilor scrise intre client si avocat si nici a “suporturilor de sunet, imagine si date” care apartin avocatilor. Proiectul initial a fost modificat prima data cand a ajuns in dezbaterea Comisiei juridice, unul dintre amendamente, adoptat in pofida opozitiei Ministerului Justitiei, prevazand ca ”avocatul trebuie anuntat de judecator de indata ce impotriva lui s-a dispus masura interceptarii”. Majoritatea paralemntarilor care au initiat proiectul sunt avocati.
